Arhivă pentru Decembrie 2010

ritual

Decembrie 31, 2010

descriptio:

alunecă-n noapte şi-mi ia răsuflarea
căderea din fapte mănarea de lapte
şi lepra ce urcă pe ziduri alene
cu ore şi zile de şoapte

o umbră, o alta şi altele multe
simt gheare, simt colţi înfipte-n durere
mă trag, se aburcă şi muşcă scrâşnit
cuvântul ce-mi este în taină râvnit

ratio:

Tu Doamne, mi-ai dat cuvinte-le-n pază
şi-s ani de când umblu din oază în oază
durerea mă-ncearcă de tot ce-am pierdut
să mor făr’ de vorbe de-mi este sortit

quam misericordiam poscerent:

dar şti că porunca-n tăcere-am urmat
din vorbe uitate spre cer i-am urcat
strivită mi-e soarta de trupu-nscărit
ţinu-tu-le-am scara pe care-au suit

mă ceartă, mă iartă, din rele m-adună
culoarea din ochi e cearcăn de lună
suflarea se-ncheagă şi-mi e promoroacă
priveşte-i pe vorbe satanic dans joacă

dimittimus Dei:

Îndură-Te Doamne şi-n legea Ta taie
şi nu-mi lua în seamă a gurii văpaie
mi-e dor de-o Golgotă şi cerul mi-e ars
o inimă-n cercuri, atât mi-a rămas

să dau seama de toate-ale mele
cu vorba Ta Doamne mă scoate din jale

LA MULTI ANI 2011!

Decembrie 31, 2010

Toata lumea petrece trecerea dintre ani asa cum a prins din mosi stramosi, unele obiceiuri au altoaie noi iar fructul nou pare mai atragator ori mai gustos. Indiferent in ce fel veti petrece trecerea in noul an fie ca acest an sa va aduca in primul rand ceea ce va doriti cu ardoare si din tot sufletul si abia apoi sa va aduca prinos de bucurie, sanatate, fericire si impliniri. Cata valoare poate avea o urare daca nu pleaca limpede si curata din adancul sufletului ci se strecoara ca o adiere numai din varful buzelor? Oricate necazuri s-ar fi abatut in calea noastra am avut puterea sa trecem mai greu sau usor peste toate si iata ca suntem in prag de An Nou.
Urez tuturor liniste in suflete, pace in cugete si lumina in surasul ochilor.
Sanatate si reusite depline pentru acest nou an.

LA MULTI ANI OAMENI BUNI ORIUNDE V-ATI AFLA!

roua pe pleoape…

Decembrie 28, 2010

de fiecare data
te inscriai pe o dreapta
tintuita in punctul meu de origine
cu toate radacinile, cu toate mladierile
iar apoi, sagetand crusta timpului
imi scriai pleoapele cu toti norii
si cu ploi de perle imi inundai verdele

azi noapte am primit colindatori
toti mortii mei s-au strans ca sa ma ure
mi-au spus ca-I bine, dar ca uneori
s-ar mai intoarce
sa-mi mai fure bicicleta
sa faca vreo trei ture si apoi
sa se rasfete-a scalda-n apa dintre ploi

un var spunea ca ar mai sta la o sueta
si o matusa ca ar incerca trei rujuri noi
nepoti-mi spun ca ar mai asculta inc-o poveste
dar timpurile noastre-s-diferite acum

cand timpul si visarea se aduna
ma pierd in taina soaptelor cernute in tacere
mai pun o perla la siragul zilelor trecute
si-apusul il astern pe-o fraga buza

povestile se-ascund prin cute-soapte
si le ascult pornirea catre nou
mi-s sarbatorile mai calde, mai senine
cand printre umbre ma strecor usor

ucide-mă, nu întreba…

care este nota mea?
să mai rămân? de ce-aş pleca?

născut dintr-o sămânţă-obişnuită
cu rădăcinile strângând în braţe morţii
mi-i brazda grea pe cerul fără ploaie
căci lacrimile mi le-au luat bigoţii

să nu plângi mamă, că ţi-or lua
la nici un ban bucata
iar sufletul de ţi l-ai da
ucide-ţi-lor şi-apoi gata

aş vrea dar ştiu că n-am să plâng
mi-oi pierde-n cercuri seva
de m-oi usca şi-oi putrezii
o umbră-mi va fi vorba

Gala Premiantilor

Decembrie 28, 2010

PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE

I. ÎN DOMENIUL FILOLOGIEI ŞI LITERATURII

1. Premiul TIMOTEI CIPARIU
Lucrarea : Dicţionarul limbii române (DLR), litera L
– autor : Lucia Cifor, Marius-Radu Clim, Doina Cobeţ, Elena Dănilă, Eugenia Dima,
Mioara Dragomir, Cristina Florescu, Gabriela Haja, Laura Manea,
Corneliu Morariu, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Mioara Vişoianu, Victoria Zăstroiu

– propunere : – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”
– referent: – acad. Marius Sala

2. Premiul BOGDAN PETRICEICU HASDEU

a) Lucrarea : Viaţa Sfintei Maria Egipteanca
– autor : Gabriel Mihăilescu
– propunere : – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”
– referent: – prof. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române

b) Lucrarea : Limba latină în opera lui Dimitrie Cantemir
– autor : Claudia Tărnăuceanu
– propunere : – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”
– referent: – prof. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române

3. Premiul ION CREANGA
a) Lucrarea: Cei o sută. Culoarul templier
– autor : Gheorghe Schwartz
– propunere : Acad. Nicolae Breban
– referent : – acad. Nicolae Breban

b) Lucrarea: Dulce ca pelinul
– autor : Ştefan Mitroi
– propunere : Acad. Dumitru Radu Popescu
– referent : – acad. Dumitru Radu Popescu
4. Premiul TITU MAIORESCU
a) Lucrarea : The History of Romanian Slavic studles
– autor : Radu Mârza
– propunere : Prof. Grigore Brâncuş
– referent : – prof. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române

b) Lucrarea : Dinastia Cantemireştilor
– autor (coordonator) : Andrei Eşanu (Republica Moldova)
– propunere : Prof. Grigore Brâncuş
– referent : – prof. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române

5. Premiul LUCIAN BLAGA
a) Lucrarea : Eminescu, Negocierea unei imagini
– autor: Iulian Costache
– propunere : Acad. Eugen Simion
– referent : – acad. Eugen Simion

b) Lucrarea: Civilizaţia romanului
– autor : Mirela Roznoveanu
– propunere : Acad. Dumitru Radu Popescu
– referent : – acad. Dumitru Radu Popescu

6. Premiul MIHAI EMINESCU – nu s-a acordat

7. Premiul ION LUCA CARAGIALE – nu s-a acordat

II. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE

1. Premiul VASILE PARVAN
Lucrarea: Griechische Importe in den Nekropolen an der unteren Donau 6.Jh. –
Anfang des 3. Jhs. v. Chr.
autor: Emilian Teleagă
propunere: Institutul de Arheologie „V. Pârvan”
referenţi: – acad. Alexandru Vulpe
– dr. Vlad Vintilă Zirra

2. Premiul DIMITRIE ONCIUL
Lucrarea: Silviu Dragomir – istoric
autor: Sorin Şipoş
propunere: Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca
referenţi: – acad. Ştefan Ştefănescu
– dr. Ioan Bolovan

3. Premiul GEORGE BARITIU
Lucrarea: Biserică, Stat şi Franc-masonerie în Banat şi Ungaria (1848–1889), 2 vol.
autor: Varga Attila
propunere: Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca
referenţi: – acad. Dan Berindei
– acad. Camil Mureşanu

4. Premiul MIHAIL KOGALNICEANU
Lucrarea: Alexandru Marghiloman. Lordul valah (O viaţă cu luminile şi umbrele ei), 2 vol.
autor: Nicolae Peneş
propunere: Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
referenţi: – acad. Florin Constantiniu
– prof. univ. dr. Ion Bulei

5. Premiul NICOLAE BALCESCU
Lucrarea: Operarii in Vinea Domini. Misionarii iezuiţi din Transilvania, Banat şi
Partium (1579–1715), 2 vol.

– autor: Vasile Rus
– propunere: Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca
– referenţi: – prof. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române
– dr. Adinel-Ciprian Dincă

6. Premiul ALEXANDRU D. XENOPOL
a) Lucrarea: Evoluţia intereselor economice şi politice britanice la gurile Dunării (1829–1914)
– autor: Constantin Ardeleanu
– propunere: prof. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române
– referenţi: – acad. Florin Constantiniu
– prof. univ. dr. Şerban Papacostea, membru corespondent al Academiei Române

b) Lucrarea: Réinventer la tradition. Alexandre Stourdza et l’Europe de la Sainte-Alliance
– autor: Stella Ghervas (Republica Moldova şi Elveţia)
– propunere: acad. Dan Berindei
– referenţi: – acad. Dan Berindei
– acad. Florin Constantiniu

7. Premiul NICOLAE IORGA
a) Lucrarea: Avant l’État-juge. Pratique juridique et construction politique en Valachie
au XVIIe siècle
– autor: Oana Rizescu
– propunere: Institutul de Istorie „N. Iorga” Bucureşti
– referenţi: – acad. Florin Constantiniu
– dr. Ileana Cazan

b) Lucrarea: Purgatoriul misionarilor. Contrareforma în Ţările Române în secolul al
XVII-lea
– autor: Violeta Barbu
– propunere: Institutul de Istorie „N. Iorga” Bucureşti
– referenţi: – prof. Şerban Papacostea, membru corespondent al Academiei Române
– dr. Demény Lajos

8. Premiul EUDOXIU HURMUZAKI
a) Lucrarea: Discursurile parlamentare ale unui român transilvănean la Viena între
1863–1865. George Bariţiu. Deputat în Parlamentul Monarhiei Austriece/
Parliamentary Discourse of a Romanian from Transylvania in Vienna between
1863–1865. George Bariţiu. Member of Parliament in the Austrian Monarchy

– autor: Ştefan Sorin Mureşan
– propunere: Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
– referenţi: – acad. Florin Constantiniu
– prof. univ. dr. Nicolae Bocşan

b) Lucrarea: Prezenţe rabinice în perimetrul românesc. Secolele XVI–XXI
– autori: Baruch Tercatin (Israel) şi Lucian-Zeev Herşcovici (Israel)
– propunere: acad. Răzvan Theodorescu
– referenţi: – acad. Răzvan Theodorescu
– acad. Alexandru Vulpe

III. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR MATEMATICE

1. Premiul SIMION STOILOW

a) Grupul de lucrări: Factorizarea polinoamelor
– autor : Nicolae Bonciocat
– propunere : Institutul de Matematică Simion Stoilow Bucureşti
– referenţi : – dr. Şerban Basarab
– dr. Toma Albu

b) Lucrarea: Functional commutant lifting and interpolation on generalized analytic polyedra
– autor : Călin Ambrozie
– propunere : Institutul de Matematică Simion Stoilow Bucureşti
– referenţi : – dr. Dan Timotin
– dr. Radu Purice

2. Premiul GHEORGHE LAZAR

Grupul de lucrări: Statistici de ordine pentru variabile aleatoare de tip exponenţial
– autor : Eugen Păltănea
– propunere : acad. Marius Iosifescu
– referenţi : – acad. Marius Iosifescu
– dr. Mioara Buiculescu

3. Premiul GHEORGHE TITEICA

a) Grupul de lucrări: Suprafeţe Alexandrov
– autor : Costin Vîlcu
– propunere : Institutul de Matematică Simion Stoilow Bucureşti
– referenţi : – dr. Tudor Zamfirescu
– dr. Vasile Brînzănescu

b) Lucrarea: Last multipliers as autonomous solutions of Liouville equation of transport
– autor : Mircea Claudiu Crâşmăreanu
– propunere : Acad. Radu Miron
– referenţi : – acad. Radu Miron
– prof. Mihai Anastasiei
4. Premiul SPIRU HARET
a) Grupul de lucrări: Contribuţii în calculul variaţiilor
– autor : Marius Buliga
– propunere : Institutul de Matematică Simion Stoilow Bucureşti
– referenţi : – dr. Horia Ene
– dr. Lori Badea

b) Grupul de lucrări: Mişcarea fluidelor în conducte
– autor : Ruxandra Stavre
– propunere : Institutul de Matematică Simion Stoilow Bucureşti
– referenţi : – dr. Horia Ene
– dr. Lori Badea

5. Premiul DIMITRIE POMPEIU

Grupul de lucrări: Caracteristici Euler ale varietăţilor algebrice
– autor : Laurenţiu Maxim
– propunere : Institutul de Matematică Simion Stoilow Bucureşti
– referenţi : – dr. V. Brînzanescu
– dr. Ştefan Papadima

IV. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR FIZICE

1. Premiul DRAGOMIR HURMUZESCU
Grupul de lucrări: Simetrii şi constrângeri în teorii de câmp

– autor : Solange-Odile Saliu
– propunere : Secţia de ştiinţe fizice
– referenţi : –

2. Premiul CONSTANTIN MICULESCU
Grupul de lucrări: Proprietăţile spectroscopice ale unor molecule de interes biologic
– autor : Nicolae Leopold
– propunere : Secţia de ştiinţe fizice
– referenţi : –

3. Premiul HORIA HULUBEI
Grupul de lucrări: Modele ale nucleelor atomice şi ale stelelor neutronice
– autor : Neculai Săndulescu
– propunere : Secţia de ştiinţe fizice
– referenţi : –

4. Premiul STEFAN PROCOPIU
Grupul de lucrări: Procese de magnetizare în sisteme nanostructurate
– autor : Alexandru Stancu
– propunere : Secţia de ştiinţe fizice
– referenţi : –

V. IN DOMENIUL ŞTIINŢELOR CHIMICE

1. Premiul COSTIN D. NENITESCU
Grupul de lucrări: Structuri rotaxanice polimere
– autor : Dr. Aurica Farcaş
– propunere : Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iaşi
– referenţi : – acad. Bogdan C. Simionescu
– prof. dr. Ion Grosu

2. Premiul I. G. MURGULESCU
a) Grupul de lucrări: Contribuţii la studiul procesului sol-gel ca metodă inovativă pentru
prepararea materialelor nanostructurale cu aplicaţii complexe

– autor : Smărăndiţa Maria Alexandra Wittmar
– propunere : Dr. Maria Zaharescu, membru corespondent al Academiei Române
– referenţi : – acad. Eugen Segal
– prof. dr. Dumitru Oancea, membru corespondent al Academiei Române

b) Grupul de lucrări: Caracterizări optice şi structurale pe filme oxidice nanostructurate

– autor : Mihai Anastasescu
– propunere : Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu”
– referenţi : – dr. Maria Zaharescu, membru corespondent al Academiei Române
– prof. dr. Dumitru Oancea, membru corespondent al Academiei Române

3. Premiul GHEORGHE SPACU
Grupul de lucrări: Noi aspecte referitoare la chimia elementelor blocului f

– autor : Karin Popa
– propunere : Acad. Marius Andruh
– referenţi : – acad. Eugen Segal
– Dr. Maria Zaharescu, membru corespondent al Academiei Române

4. Premiul NICOLAE TECLU
Grupul de lucrări: Chemometrie şi descriptori moleculari în modelarea diverselor procese
fizico-chimice

– autor: Costel Sârbu
– propunere: Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
– referenţi: – acad. Marius Andruh
– prof. dr. Victor David

VI. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR BIOLOGICE

1. Premiul GRIGORE ANTIPA
Lucrarea: Bioindicatori de calitate a apelor curgatoare
– autori: Anca – Narcisa Neagu, Ionel Miron
– propunere: Filiala Iaşi a Academiei Române
– referenţi: – prof. Constantin Toma, membru corespondent al Academiei Române – prof. Marian Traian Gomoiu, membru corespondent al Academiei Române

2. Premiul EMANOIL TEODORESCU
Lucrarea: The Hornwort and Liverwort Atlas of Romania
– autor: Sorin Ştefănuţ
– propunere: Institutul de Biologie al Academiei Române.
– referenţi: – prof. Constantin Toma, membru corespondent al Academiei Române – prof. Ion Cristurean

3. Premiul NICOLAE SIMIONESCU
Grup de lucrări privind: Alterarea reactivităţii vasculare perturbate în diabet şi posibilităţile
de redresare sub acţiunea unor medicamente. 2005-2008
– autor: Adriana Georgescu
– propunere: Institutul de Biologie şi Patologie Celulară Nicolae Simionescu
– referenţi: – acad. Maya Simionescu
– acad. Octavian Popescu

4. Premiul EMIL RACOVITA – nu s-a acordat

VII. IN DOMENIUL ŞTIINŢELOR GEONOMICE

1. Premiul GRIGORE COBALCESCU
a) Lucrarea : Geologia şi microfaciesurile depozitelor carbonatice triasice dintre Valea
Moldovei şi Valea Trotuşului

– autor : Daniela Alexandra Popescu
– propunere : Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
– referenţi : – acad. Mircea Săndulescu
– acad. Theodor Neagu

b) Lucrarea : Palinologia Sarmaţianului mediu şi superior din Platforma Moldovenească
– autor : Daniel Ţabără
– propunere : Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
– referenţi : – acad. Mircea Săndulescu
– prof. Leonard Olaru
– prof. Ovidiu Dragastan

2. Premiul GHEORGHE MUNTEANU- MURGOCI
Lucrarea : Implementarea GIS în modelarea viiturilor de versant
– autor : Ştefan Bilaşco
– propunere : Colectivul de Geografie al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
– referenţi : – acad. Radu Dimitrescu
– acad. Dan Bălteanu

3. Premiul LUDOVIC MRAZEC
Lucrarea : The Gătaia Pleistocene lamproite: a new occurrence at the southeastern edge of
the Pannonian Basin, Romania

– autori : Ioan Seghedi, Theodoros Ntaflos, Zoltan Pecskay
– propunere : Institutul de Geodinamică
– referenţi : – acad. Mircea Săndulescu
– prof. Gheorghe Udubaşa, membru corespondent al Academiei Române

4. Premiul STEFAN HEPITES
a) Grupul de lucrări : Ciclurile solare în activitatea geomagnetică şi efectele asupra
climei regionale şi globale
– autori : Venera Dobrică, Constanţa Boroneanţ, Georgeta Mariş

– propunere : Institutul de Geodinamică
– referenţi : – acad. Mircea Săndulescu
– dr. Dorel Zugrăvescu, membru corespondent al Academiei Române

b) Lucrarea : Geobiodynamics and Roegen Type Economy
– autori : Constantin Udrişte, Massimiliano Ferrara, Dorel Zugrăvescu ,
Florin Munteanu
– propunere : Institutul de Geodinamică
– referenţi : – acad. Mircea Săndulescu
– prof. Crişan Demetrescu, membru corespondent al Academiei Române

5. Premiul SIMION MEHEDINTI
Lucrarea : Oraşele monoindustriale din România – între industrializare forţată şi
declin economic
– autor : Bianca Dumitrescu
– propunere : Institutul de Geografie
– referenţi : – acad. Dan Bălteanu
– prof. George Erdeli

VIII. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR TEHNICE

1. Premiul TRAIAN VUIA
Grupul de lucrări: Intrinsic analytic study on the isoenergetic flow of a compressible fluid
– autor : Richard Şelescu
– propunere : acad. Ioan Anton
– referenţi : – acad. Ioan Anton
– prof. Corneliu Berbente

2. Premiul AUREL VLAICU
Lucrarea: Sisteme de conducere a zborului
– autor : Mihai Lungu
– propunere : Universitatea din Craiova
– referenţi : – prof. Mircea Petrescu, membru de onoare al Academiei Române
– prof. Corneliu Berbente

3. Premiul HENRI COANDÃ – nu s-a acordat

4. Premiul ANGHEL SALIGNY – nu s-a acordat

5. Premiul CONSTANTIN BUDEANU– nu s-a acordat

IX. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR AGRICOLE ŞI SILVICE

1. Premiul ION IONESCU DE LA BRAD
Lucrarea : Degradarea terenurilor agricole prin ravene şi alunecări de teren-studii de caz
în Podişul Bârladului

– autori : Cosmin Hurjui, Dumitru Nistor, Gabriel Petrovici
– propunere : Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Şişeşti
– referenţi : – acad. Cristian Hera
-prof. Gheorghe Sin, membru corespondent al Academiei Române

2. Premiul TRAIAN SAVULESCU

a) Lucrarea : Grup de lucrări de farmacologie veterinară
– autori: Romeo Teodor Cristina, Valer Teujdea
– propunere : prof. Alexandru T. Bogdan, membru corespondent al Academiei Române
– referenţi : – prof. Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Române
– prof. Alexandru T. Bogdan, membru corespondent al Academiei Române

b) Lucrarea : Atlas de diagnostic al strongilidozelor la ecvine
– autori: Mihai Cernea, M. Madeira de Carvahlon (Portugalia), Vasile Cozma
– propunere : USAMV Cluj Napoca
– referenţi : – prof. Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Române
– prof. Alexandru T. Bogdan, membru corespondent al Academiei Române

3. Premiul MARIN DRACEA
Lucrarea : Reconstrucţia ecologică a terenurilor ravenate şi alunecătoare din
zona Subcarpaţilor de Curbură şi a Podişului Moldovei
– autori: Cristinel Constandache, Sandală Nistor
– propunere : ICAS
– referent : – acad. Victor Giurgiu

4. Premiul GHEORGHE IONESCU-SISESTI
Lucrarea : Horticultura României de-a lungul timpului
– autori: Nicolae Ştefan, Gheorghe Glăman, Liviu Dejeu
– propunere : ASAS
– referenţi : – acad. Cristian Hera
– acad. Păun Ion Otiman
X. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR MEDICALE

1. Premiul IULIU HATIEGANU
Lucrarea : Tratat de protetică clinică şi terapia edentaţiei parţiale

– autor: Norina Consuela Forna
– propunere: prof. Constantin Balăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române
– referenţi: – acad. Constantin Popa
– prof. Constantin Balăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române

2. Premiul CONSTANTIN I. PARHON
Lucrarea : Istoria universală a medicinei şi farmaciei
-autor : Radu Iftimovici
-propunere : acad. Laurenţiu M. Popescu
-referenţi : – acad. Constantin Popa
– prof. Gheorghe Benga, membru corespondent al Academiei Române
– prof. Ioan Sinescu, membru corespondent al Academiei Române
– prof. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, membru corespondent al Academiei Române

3. Premiul DANIEL DANIELOPOLU – nu s-a acordat

4. Premiul GHEORGHE MARINESCU – nu s-a acordat

5. Premiul VICTOR BABES – nu s-a acordat

6. Premiul STEFAN S. NICOLAU – nu s-a acordat

XI. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR ECONOMICE,
JURIDICE ŞI SOCIOLOGIE

1. Premiul PETRE S. AURELIAN
Lucrarea: Simutări manageriale prin modelare matematică şi tehnici fuzzy
– autori: Dorian Vlădeanu, Felix Stroe, Ovidiu Gherasim
– propunere: Institutul Naţional de Cercetări Economice
– referenţi: – prof. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române – Ion Talabă c.p., I

2. Premiul VIRGIL MADGEARU
a) Lucrarea: Riscul în economie. Aplicaţii în domeniul financiar-bancar
– autor: Gabriela Cornelia Piciu
– propunere: Institutul Naţional de Cercetări Economice
– referenţi: – acad. Aurel Iancu
– dr. Napoleon Pop

b) Lucrarea : Optimizarea schimbării în piaţa de energie
– autor: Ionuţ Purica
– propunere: Institutul Naţional de Cercetări Economice
– referenţi: – acad. Aurel Iancu
– prof. Lucian-Liviu Albu, membru corespondent al Academiei Române

3. Premiul VICTOR SLĂVESCU
Lucrarea: Istoria Băncii Naţionale a României
– autori: Cristian Păunescu, Mihaela Ţone, Nadia Manea
– propunere: Institutul Naţional de Cercetări Economice
– referenţi: – acad. Mugur Isărescu
– acad. Emilian Dobrescu

4. Premiul DIMITRIE GUSTI
Lucrarea: Pluralisation religieuse et societe en Roumanie
– autor: Laurenţiu D. Tănase
– propunere: Institutul de Sociologie
– referenţi: – acad. Răzvan Teodorescu
– prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române

5. Premiul SIMION BARNUŢIU
a) Lucrarea: Tratat de criminalistică
– autor: Emilian Stancu
– propunere: Institutul de Cercetări Juridice
– referenţi: – prof. Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române
– prof. Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române

b) Lucrarea : Protecţia europeană a drepturilor omului şi procesul penal român
– autor : Ovidiu Predescu şi Mihai Udroiu
– propunere : Institutul de Cercetări Juridice
– referenţi : – prof. Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române
– prof. Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române

6. Premiul NICOLAE TITULESCU
a) Lucrarea : Tratat de dreptul mediului, ediţia a III-a
– autor : Daniela Marinescu
– propunere : Institutul de Cercetări Juridice
– referenţi : – prof. Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române
– prof. Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române

b) Lucrarea : Dreptul comerţului internaţional. Tratat (2 volume)
– autori : Dragoş – Alexandru Sitaru şi Claudiu Paul Buglea
– propunere : Institutul de Cercetări Juridice
– referenţi : – prof. Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române
– prof. Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române

7. Premiul ANDREI RADULESCU
a) Lucrarea : Tratat de drept administrativ
– autor : Ioan Alexandru
– propunere : Institutul de Cercetări Juridice
– referenţi : – prof. Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române
– prof. Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române

b) Lucrarea : Tratat de drept penal. Partea generală
– autor : Florin Streţeanu
– propunere : Institutul de Cercetări Juridice
– referenţi : – prof. Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române
– prof. Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române

XII. ÎN DOMENIUL FILOSOFIEI, TEOLOGIEI,
PSIHOLOGIEI ŞI PEDAGOGIE

1. Premiul C. RADULESCU – MOTRU
a) Lucrarea : Comunicarea eficientă
– autor : Ion-Ovidiu Pânişoară
– propunere : Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – Universitatea Bucureşti
– referenţi : – acad. Alexandru Surdu
– acad. Gheorghe Vlăduţescu

b) Lucrarea : Ştiinţele educaţiei. Dicţionar enciclopedic.
– autori (coordonatori): Eugen Noveanu şi Dan Potolea
– propunere : Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – Universitatea Bucureşti
– referenţi : – acad. Gheorghe Vlăduţescu
– acad. Vasile Tonoiu

2. Premiul VASILE CONTA
Lucrarea : Tratat de psihoecologie
– autori (coordonatori): Grigore Nicola şi Bogdan Danciu
– propunere : Institutul de Filozofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”
– referenţi : – acad. Alexandru Surdu
– prof. Alexandru Boboc, membru corespondent al Academiei Române

3. Premiul MIRCEA FLORIAN
Lucrarea : Abordarea dinamică a proceselor cognitive superioare
– autor : Lucia Faiciuc
– propunere : Institutul de Istorie „Gheorghe Bariţiu” Cluj-Napoca
– referenţi : – acad. Alexandru Surdu
– prof. Ilie Pârvu, membru corespondent al Academiei Române

4. 2. Premiul ION PETROVICI
a) Lucrarea : Dansul măştilor. Nietzsche şi filosofia interpretării
– autor : George Bondur
– propunere : Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
– referenţi : – prof. Alexandru Boboc, membru corespondent al Academiei Române
– prof. Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române

b) Lucrarea : Rostiri etice în filosofia românească
– autor : Constantin Stroe
– propunere : prof. Alexandru Boboc, membru corespondent al Academiei Române
– referenţi : – prof. Alexandru Boboc, membru corespondent al Academiei Române
– acad. Vasile Tonoiu

XIII. ÎN DOMENIUL ARTELOR, ARHITECTURII ŞI AUDIOVIZUALULUI

1. Premiul GEORGE ENESCU
în domeniul creaţiei muzicale
Lucrarea: Hypnos pentru 13 instrumente
– autor: Diana Rotaru
– propunere: Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România
– referenţi: – prof. Dan Dediu (de acord cu referatul Cornel Ţăranu, membru corespondent al Academiei Române)
– prof. univ. dr. Octavian Nemescu, compozitor

2. Premiul CIPRIAN PORUMBESCU
în domeniul muzicologiei
Lucrarea: Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. I, II (III sub tipar)
– autor: Vasile Vasile
– propunere: Editura Muzicală
– referenţi: – prof. univ. dr. Marin Velea (de acord cu referatul acad. Sabina Ispas)
– prof. univ. dr. Florin Bucescu (de acord cu referatul acad. Sabina Ispas)
– dr. Stelian Ionaşcu (de acord cu referatul acad. Sabina ISPAS)

3. Premiul GEORGE OPRESCU
în domeniul istoriei artei, ex aequo
a) Lucrarea: Catalogul colecţiei Romstorfer. Ceramica monumentală
– autor: Paraschiva-Victoria Batariuc
– propunere: acad. Răzvan Theodorescu
– referent: – acad. Răzvan Theodorescu
– dr. Tereza Sinigalia (de acord cu referatul acad. Marius Porumb)

b) Lucrarea: Trăire şi reprezentare. Barocul în artele vizuale ale Moldovei secolului al XVII-lea
– autor: Gheorghe Macarie
– propunere: acad. Răzvan Theodorescu
– referent: acad. Răzvan Theodorescu

4. Premiul ION ANDREESCU
în domeniul artelor plastice
Pentru întreaga creaţie
– autor (artist plastic): Zoe Vida Porumb
– propunere: prof. Silviu Angelescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”
Doina Emilia Mândru, directorul Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti
– referenţi: – Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române
– Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca
– dr. Tiberiu Alexa, director al Muzeului de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”
(de acord cu referatul acad. Răzvan Theodorescu)

5. Premiul SIMION FLOREA MARIAN
în domeniul etnografiei şi folclorului
Lucrarea: Botanica poporană română, vol. I (A – F). Ediţie critică
– autor: Aura Brădăţan
– propunere: acad. Răzvan Theodorescu
– referenţi: – acad. Răzvan Theodorescu
– acad. Sabina ISPAS

6. Premiul ARISTIZZA ROMANESCU
în domeniul artelor spectacolului
Pentru creaţia teatrală şi cinematografică
– autor (actor): Oana Pelea
– propunere: Uniunea Cineaştilor din România
– referent: – acad. Mihnea Gheorghiu
– Radu Beligan, membru de onoare al Academiei Române

7. Premiul MARCU DUILIU
în domeniul creaţiei arhitectonice
Pentru întreaga activitate
– autor (arhitect): Vasile Mitrea
– propunere: Uniunea Arhitecţilor din România
– referenţi: – prof. univ. dr. Romeo Belea
– arh. Şerban Sturdza, membru corespondent al Academiei Române

– autor (arhitect): Dorin Ştefan
– propunere: Uniunea Arhitecţilor din România
– referenţi: – prof. univ. dr. Romeo Belea, membru corespondent al Academiei Române
– arh. Şerban Sturdza, membru corespondent al Academiei Române

XIV. ÎN DOMENIUL ŞTIINŢEI SI TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI

1. Premiul TUDOR TANASESCU
a) Lucrarea : Structuri de date (2 volume)
– autori : Ion Ivan, Marius Popa, Paul Pocatliu

– propunere : Academia de Studii Economice
– referenţi : – prof. dr. Ion Smeureanu (de acord cu referatul acad. Florin Filip)
– dr. ec. Alexandru Balog (de acord cu referatul acad. Florin Filip)

b) Grup de lucrări : Contribuţii la dezvoltarea sistemelor robotice cu grad ridicat de
inteligenţă pentru asistenţa persoanelor
– autor : Adriana Tapus
– propunere : prof. Horia Nicolai Teodorescu, membru corespondent al Academiei Române
– referenţi : – prof. Horia Nicolai Teodorescu, membru corespondent al Academiei Române
– Raja Chatila, director LAAS/CNRS (de acord cu referatul acad. Mihai Drăgănescu)

2. Premiul GHEORGHE CARTIANU

a) Grup de lucrări: Metode de reducerea zgomotului acustic în tehnologia limbajului vorbit
– autori : Radu Mihnea Udrea, Dragoş Nicolae Vizireanu, Simona Halunga
– propunere : Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii
şi Tehnologia Informaţiei
– referenţi : – prof. Adrian Rusu şi prof. Corneliu Burileanu (de acord cu referatul Ion Dumitrache,
membru corespondent al Academiei Române)
– prof. Ion Marghescu (de acord cu referatul Ion Dumitrache, membru corespondent
al Academiei Române)

b) Grup de lucrări : Algoritmi adaptivi cu convergenţă cu convergenţă variabilă
– autori : Constantin Paleologu şi Jacob Benestry
– propunere : Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii
şi Tehnologia Informaţiei
– referenţi : – prof. Adrian Rusu şi prof. Dumitru Stanomir (de acord cu referatul Ion Dumitrache, membru corespondent al Academiei Române)
– prof. Lucian Stanciu (de acord cu referatul Ion Dumitrache, membru corespondent al Academiei Române)

3. Premiul GRIGORE MOISIL
a) Lucrarea: A determination principle for algebras of n-valued Lukasiewicz logic
– autor : Ioana Leuştean
– propunere : acad. Solomon Marcus
– referenţi : – prof. George Georgescu
– prof. Dragoş Vaida
– prof. Sergiu Rudeanu

b) Lucrarea : Grup de lucrări în domeniul prelucrării limbajului natural în documente
nestructurate

– autor : Rada Mihalcea
– propunere : prof. Dan Tufiş, membru corespondent al Academiei Române
– referenţi : – prof. Dan Tufiş, membru corespondent al Academiei Române
– prof. Dan Cristea şi Neculai Curteanu, CSII (de acord cu referatul acad. Mihai Drăgănescu)
http://www.acad.ro

(Multumirile mele Doamnei Lucretia Berzintu care a postat aceste informatii atat pe blogul personal cat si pe Reteaua Literara:
http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A558663&xgs=1&xg_source=msg_share_post)

fulguiri…

Decembrie 28, 2010

Din neguri de vreme…inceputuri

Inceputul vine ca o adiere, ridicandu-se dintre pareri, dintre temeri si dintre toate nespusele pamantului. Cine n-a gustat din rodul schimbarii nu poate sti dulceata ce se revarsa de sub amaraciunea petrecerii si a alungarii vechiului din viata noastra. Roiuri, roiuri, intrebarile se izbesc in sticla geamurilor vietii…”cu ce fapte de isprava m-am invrednicit Doamne la fata ta de m-ai lasat a primi astfel de ganduri marete? Sau poate ca nu-I decat un viclesug al celui nerostit ca sa-mi fure mintile si sufletul din cauza trufiei peste masura? Nu ma lasa Doamne sa ma clatin sub vanturile indoielilor si cladeste-ma in taria si-n credinta fara de care nu stiu a trai…”
Toate acestea si multe alte intrebari se napusteau asupra sufletului sleindu-l de bucuria asteptarii nasterii Pruncului Sfant. Zapezile troienisera drumurile iar casele abia de indrazneau sa-si inalte suflarea hornurilor catre cerul viscolit. Limbile focului se-alergau printre vreascurile dovedite de paloarea jeraticului a carui vrednicie se stingea usor, usor in spuza vetrei. Umbrele navaleau de prin cotloane atunci cand lumina clatinata a vetrei se tragea ostenita la molateca sedere. “Mihaile, Mihaile, mare iti este credinta si peste masura de placuta iti este ravna dar oare nu te ridici cu prea mare indrazneala impotriva oamenilor legii si fara de umilinta in fata lui Dumnezeu?” Noaptea isi facea de lucru cu viscolele lasandu-l fara de sprijin si ajutor. Din odaia cealalta jupaneasa preoteasa isi petrecea noaptea sau poate ca doar se prefacea nevoind sa-i tulbure gandurile si nazuinta. Mihail se ridica din jilt si prinse a se molcomi dand ocol odaii. Ajuns in fata icoanelor si a candelei ce starnea umbrele izgonindu-le, se lasa in genunche tocmindu-si fruntea invaltorata de ganduri pe manurile ostenite de penite. “Doamne, da-mi putere Doamne, ca fara de ajutorul si sprijinul tau nu mai stiu ce si cum sa cladesc. Doamne, iarta de la mine infumurarea dar toate neamurile pamantului au cuvintele tale si ale Mantuitorului in limbile lor numai noi rumanii n-avuram parte…gresesc Doamne daca voi ca toate mintile sa poate deslusi dulceata si frumusertea cuvintelor si pildelor tale? Iarta-ma Doamne ca ma-mpotrivesc epistolelor si oprelistilor capetelor incoronate de la Ram si de Viana dar sufletul imi spune ca numai asa, stiindu-ne limba si invatandu-ne sa fim stransi deopotriva numai asa vom izbuti sa ne tinem neamul si firea…ma uit in umbrele trecutului si parca mai ieri il vad pe Diaconul Oprea mantuind Octoihul pre limba neamului si parca-i vaz fata luminata de bucuria mantuirii…ce mai importa oare ca toti l-au stuchit si l-au afurisit ca vrea sa cearna vorbe noi peste sfintele slove ce le avem din strabuni…O Doamne, faca-se voia Ta Doamne si ajuta mie nevrednicul sa pot duce faclia neamului mai departe prin zile si mai adanc prin toate stransorile sufletelor noastre. Fie ca lumina izvorata din slovele rostirii tale sa lumineze mintile si sufletele copchiilor nostri fara a face vreo vina de stricaciune si indepartare de la pravilele tale…”
Vanturile cele turbate ale iernii trambitara in drumurile fumului si din horn se abatu peste jeratecul ce sta in adormire mantie spulberata de nea ce se limpezi a lacrima sub dogoarea stinsa. Daca obloanele geamurilor de la odai ar fi fost desfacut,e printre toate spulberarile invartosate s-ar fi zarit stralucind din adancurile ceriului Steaua cea Sfanta ce an de an vesteste lumii nasterea Pruncului in ieslea Nazaretului. Jupaneasa preoteasa se trase dintre asternuturi cu suflarea stransa in cosul pieptului si pipaind podelele reci se strecura pana in odaia cea mare in care cucernicul Mihail, preotul lasat de Dumnmezeu ca sa-I fie de sot isi petrecea ceasurile migalind si buchisind slovele cu dragoste si ardoare. Acolo, in colt sub icoane il gasi ostoindu-si nelinistile in adanca si cuvioasa ruga de inaltare si luminare. Ramase in umbra fara a indrazni sa-i tulbure cugetele…din taina noptilor de demult se revarsara peste trupu-i cuprins de tremur clipe dulci ce-i mangaiau sufletul atunci cand in singuratatea odaii impungea cu acul scriind si ea in felul ei in carnea cea alba a panzelor povestile si clipele dragi ei…deodata se vede fetiscana la casa mâne-si indeletnicindu-se cu toate cele ce trebuiau deprinse de o fata si o nevasta. Apoi navalira fulguiri cu preacinstitul sosind la casa alor sai si cercand sa afle daca poate sa-i intre in voie celui ce trebuia sa scrie o pagina in cartea vietii lor…si-atunci tătâne-său popa Dobre cantarind stiutele si nestiutele o chema la sfatul lor si o intreba daca ii e cu voie sa se intovaraseasca pe viata si sa-si cate drumul alaturi de cel hotarat. Rosie si dogorind ca vipia cauta sa adumbreasca uscaciunea buzelor cu un strop ratacit pe varful limbii. Se vedea apoi potopita de stralucirea maramei de borangic ingenunchind in fata Evangheliei, sarutand dreapta nanasilor si a sortitului, se vedea apoi luandu-si ramas bun de la casa, de la toti ai ei, de la obiceiurile tineretii fara de griji si se vedea intrand cu dreptul in valtoarea binemeritata a vietii. Dumnezeu ii adusese zile senine si dureri mocnite. Dumnezeu ii adusese pe rand suflet crud cand la un san cand la altul dar tot El in marinimia Lui ii luase cu drag in imparatia Sa. Numai ultimul vlastar, cel de-al treilea, trecuse toate pragurile vietii, se injghebase si se intremase ridicandu-se hotarat in drumul sau. Si ca sa nu fie lumii de rusine plecase la Viana ca sa prinza taina ticluirilor si a insemnarilor in cele limbi strainesti. Da dar toate acestea erau umbră rascolita din timpuri apuse si casa lor rasuna acum numai de chiţăielile si harjoana nestavilita a pruncilor ce se strangeau ca sa asculte cuvintul dascalului Mihail, domnul si stapanul vieti literelor. Caci cu vrednicie si sprijin de la negustori si de la cei mai intremati randuise de ridicase alaturi de suflarea clopotelor Bisericii Sfantul Nicolae lacas de invatatura cu spaima in suflet pana la primirea ravaselor de blagoslovire de la toate marimile si de la dregatori cei mari ai cetatii. Aici, intre zidurile reci, sub privegherea logofetilor si a precitirnicilor, pruncii Scheilor si coconii mai de seama se strangeau in toata ziua de peste saptamana ca sa buchiseasca si sa deprinza tainele chimiliturilor si a cetitului. Cand avea invoire de la taica parintele, intra sfioasa cu cosul plin de roade impartind toturor fara a cata la stare, mere, pere, pesmeciori dulci, nuci ori cate se puteau gasii prin camara mai mult goala, cat sa le mai sperie temerile bulucite in umbra sprincenelor. De sub mana Parintelui iesisera, randuri, randuri, gramatici si oameni destoinici ce puteau tine atat socoata mesterilor cat si cuvantarea de dupa sfanta slujba, atunci cand Parintele dorea a le arata destoinicia in fata megiesilor fie lasandu-I de desluseasca pilde, fie cerandu-le sa ceteasca cate o istorioara din vietile sfantilor. Si se vedea pe fata lor ca o lumina si pe fetele ascultatoare o stranie teama in fata atatei puteri. Dar toate astea se petreceau de acum fara nici o pricina de poticnire caci parintele ii deprinsese pe toti cu cate le aveau de facut si daca datoria nu-l chema la strajnica grabire cu vreo treaba numa cel auzea ca se trage in coltul odaii in jiltul sau, isi aprinde opaitele trebuitoare si cu degete infrigurate de slava scria in grai stramosesc cele cetite pe limba slavoneasca. Si ceea ce era de taina era ca niciodata nu se vaita de prea multa osteneala sau de vreo durere de parca Domnul in mila Lui ii tinea partea ca sa termine cu bine cele incepute. Ori de cate ori era singura se strecura in coltul cela mangaind cu drag paginile in care parintele scria slovele vechilor cazanii si toate cele cate is de trebuinta la asta mare slujba bisericeasca. Cu mintea ei de femeie iubitoare imbratisa cartea ceea ce coprindea toata truda si toate noptile netihnite. Uneori buchisea si ea litera dupa litera pentru ca tatane-sau ii dase spre cunoastere taina cetitului dar o indemnase sa nu se faleasca si sa nu se fatarniceasca in fata lumii sau a barbatului pentru ca toata linistea casei se poate duce pe apa sambetei. De aceea nimeni nu cunostea acest secret al ei si nici ea nu-l deslusise altcuiva dar ori de cate ori putea se desfata cu slovele ce se lipeau de sufletul sau. Asa aflase inaintea tuturor toate tainele “Evangheliei cu invatatura” pe care o ticluise parintele Mihail dupa indelungi zbuciume. Apoi cu banii tocmiti de insusi Voda, taica parintele se dedase la munca de tiparnita alaturea de calfe si ucenici. Il si vedea parca potrivind butuceii de lemn in lacasuri si mangaind cu drag sfintele icoane migalite, mai apoi potrivind gartia cea albita il vedea cum strange cu teama dar si cu incredere de melcul ce strangea presa. Clipele se scurgeau broboane pe fruntea sa pana sa desfaca presa dar apoi cu o migala de parinte ridica pruncutul – foaie si-l privea in lumina lasandu-si lacrima sa se-mpleteasca cu sudoarea in firele argintii ale barbii. Nimeni nu-I povestise nimic dar toate acestea ea le vedea in ochii lui si le cetea in liniile sapate de griji si indoieli pe fruntea si pe la colturile gurii. Nimic din freamatul sufletului parintelui nu se revarsa peste casa dar nici ea nu era oarba ca sa nu vada toate cele. Bucuria ca ii fusese dat sa-si petreaca zilele alaturi de destoinicia si tragerea de inima a parintelui ii umplea zilele si inima, socotindu-se printre cele alese de soarta. Rand pe rand descifra chimiliturile Cazaniei de la Orastie pe care parintele o terminase si o prelucrase la tiparnita dupa care randuise sa ajunga in toate colturile ce aveau trebuinta dar care nu uitau sa rasplateasca ravna parintelui pentru a putea duce mai departe munca. Ori de cate ori privea prin viata ca printr-un tunnel vedea si zile senine, si zile umbrite de temeri ori spaime dar dupa cum nu se puteau socoti saraci tot asa nu se putea socoti cu bogatie de averi. Toti banii pe care parintele ii primea se duceau usor – usor ba catre vocselele tocmite in tiparnita, ba catre betelia de aur cu care potrivea coroanele si straiele sfintilor de pe buchea cartii, ori plecau dupa gartie de cea buna dar daca asa voise Dumnezeu cu ce drept sa se ridice ea a şugui? Ziua parintelui se petrecea in salile scoalei printre coconi ori in biserica printre strane unde ingenunchia alaturi de marturisit punandu-se amandoi, si marturisit si marturisitor sub patrafirul sfintit pentru a ajuta la destelenirea sufletelor prea incercate, ori cetind vecerniile si slujbele toate dupa datina. Pe cand altii se petreceau in fata focului cautand aromirea si dulceata sfintei familii, parintele se cerea de iertate si dupa pravila de inchinaciune se aseza la masa lui de lucru cerind si talmacind slovele slavonesti, potrivind apoi cuvintele ca sa curga lin fara de poticniri si intortocheri inutile si abia apoi cu penita de dinainte randuita cu cernelurile potrivire insaila sfintele cuvinte in rostire stramoseasca. De fiecare data isi lua panzele, acele si atele colorate si sa lasa in jilt privind cu drag la coltul miracolelor, pentru ca in acel colt, Dumnezeu isi lasa voia ca taina sa dospeasca si sa se implineasca. Din acel colt se legau slovele de cuvinte si cuvintele se legau in rostire si rostirea se aduna randuri-randuri pe pagina si paginile se adunau intre copertele de piele si cand totul era gata toata stradania lua drumul tiparnitei. Tot chinul si toata zbaterea sufletului se ridicau atunci de pe lumina ochilor si fata parintelui se umplea de lumina destainuirilor marturisite. Acele rare momente cand parintele se lasa pe speteaza jiltului indraznind sa flecareasca despre una ori despre alta dar cu vorbe putine si randuite, acele clipe ea le pastra ca pe dulci comori in adancul sufletului. Cand impletea lana ca sa tocmeasca pieptarase ori obiele pentru cate vreun suflet mai necajit lasa degetele sa umble in voia lor iar ea se lasa in voia luminii ce stralucea incununand pletele parintelui, asa aplecat cum statea la buchiseala lui. Ori de cate ori cand pregatea desagele cu toate cele de trebuinta pentru fecior ce le tremeteau cu carutele avea grija sa strecoare si cate o fila pe care parintele in dreapta cercetare o ghemotocea si o arunca sa o prapadesca de gresea cate vreun cuvintel. In felul acesta ea ii trimetea vesti feciorului ca totul este bine si ca tatane-sau isi vede netulburat de toate cele cate le area de implinit. Rareori Taica parintele isi gasea ragaz ca sa scrie slove aducatoare de vesti sau slove de invataminte pentru fecior dar in adancul sufletului stia ca va gasi intelegere si iertaciune de la fiul plecat in cele straine lumi.
Parintele se randuia pentru fiecare trebusoara si nu era zi lasata de la Dumnezeu, sa nu cerceteze, sa nu intrebe, sa nu tocmeasca, sa nu slujeasca, sa nu boteze, sa nu cunune, sa nu spovedeasca, sau cateodata chiar sa implineasca slujba mari ca cetirea moliftelor la usile imparatesti pentru alungarea nechematului si nefartatului ce muncea sau stapanea sufletele mai slabe. Dar cu toate aceste nu se plangea si nu cata sa se dea laoparte, si in fiecare seara asternea cate o pagina sau macar o jumatate de pagina daca timpul se inaintea prea mult catre zori cu alte trebi. Nu trecea zi fara de a avea ceva scris pentru ca stia ca rostul fiecaruia este sa lase urme de trecere iar Domnul a voit ca el sa aiva puterea sa lase urme scrijelite cu penita atunci asta sa-i fie ravna. De multe ori se intreba cu ce noi taine deslusite sa indulceasca zilele rugatorilor si credinciosilor dar stia ca Dumnezeu le-o randui El pe toate dupa cum ii este vrerea si nu cata a se chinui cu astfel de intrebari. Asa au luat nastere din daruri inalte deslusirea in vechiul grai al norodului a Efremitului ca o carte folositoare sufletului si cugetului, apoi se deslusira Cuvanjtarile marelui imparat bizantinesc Ioan Cantacuzino, o alta carte draga sufletului sau Leastvita in care cuprinsese atat invatatura sfanta cat si povete si ticluiri pilduitoare si ajutatoare. Dar toate acestea se petreceau fara ca izvorul sufletului sau sa osteneasca sau sa sece pentru ca mereu gasea ceva de indreptat, vreo cugetare de rastalmacit ori de luminat cautatuta adumbrita de nelinisti a vreunui naparstoc. Daca ar fi fost si numai pe atat si tot ar fi fost cu destul, dar sufletul sau nu avea liniste. Mereu cu alergatura de la moara de gartie la tiparnita, de la negustorul de cerneluri la cutare negustor ale carui catastife zaceau in neagra neordine. Fiecare clipa era cercetata si descantata ca sa nu se treaca fara de izbanda si nu era luna chivernisita de la Domnul ca sa nu gateasca o noua carte pe care s-o-nvaleasca in piei molcute ca sa nu rameasca trupul nou nascut in chinuri si spaime si sa-I deie drumul in lume. Pentru ca orisiunde se slujea in grai stramosesc era bine de a avea si tainele ceriului deslusite. Si nu mare ii era bucuria cand afla ca munca sa ajungea ba tocmai sus la cetatea de scaun a domnului Moldovei ba se lasa ca o sfanta danie prin codri adanci acolo unde se ctitorea si se sfintea o noua lucrare de adanca si pioasa multumire. La fel cum multe din cartile sale luau drumul; de miazazi catre cetatea de scaun a domnului Tarii Romanesti catre indepartatele comitate ale romanilor de pe la Cazane acolo unde Dunartea sfornaie si se strange-n fraie ca un cal naravas din cei de poveste…multe din cartile sale odrasleau slujiri inganate in graiul stramosesc tocmai pe la miazanoaptea la rumanii de la marginile imparatiei lesesti sau chiar pe la rasarit pana aproape de locurile unde vremurile nasteau hoarde iuti de tatari. Peste tot locul si peste toata cuprinderea aceleasi slove, aceleasi suflete, aceleasi ganduri si aceleasi multamitoare de Dumnezeu trairi caci peste toate coprinderile, tarile, comitatele si cnezatele se-ntindea acelasi indelung statator si stapanitor grai stramosesc. Si nu de putine ori vorbele purtate din om in om sau deslusite de calatori indepartati ii povesteau in cuvinte simple despre bucuria oamenilor ce-si puteau descifra tainele cerului si invataturile de credinta in limba mosilor si a stramosilor.
Viata la poalele muntelui nu era nici aspra nici usoara. Mandra cetate a Brasovului reusise sa adune din toate cate putin si cate putin din toate astfel ca aici in Scheii printre oamenii atat de dragi lui clipele se strangeau suvoi, orele se-adunau in albia mare a anului si zilele se petreceau intre o iarna si alta, intre o vara si alta. Slovele Parintelui Mihail prindeau parca aripe ori de cate ori se lasa in voia duhului sfant si ratacea cate o carare de padure rostind odata cu rasuflarea si ruga neantrerupta a inimii, ruga de multamire si de iertaciune catre Domnul. Aici sub crestele Tampei, alaturi de mandra zidire in piatra inchinata Sfantului Nicolae, aici I se nascusera pe rand atat copii cat si visele ce au prins viata. Din cati copii I-a dat Dumnezeu numap unul I-a lasat ca sa aiva toiag nelinistilor si neputintelor dar dai cate vise a avut toate s-au infiripat tragandu-si vlaga din vlaga sa si raspandind prin lume stiinta si puterea invataturilor cacu nu spunea insasi Mantuitorul ca nimeni nu pune lumina capatata sub obroc si ca adevarurile vor iesi ca untdelemnul la fata apelor? Aici ii trimisese Dumnezeu intarire si ajutorare atunci cand se afla la stramtoare, aici il ajunsesera darurile domnilor si maririlor zilei si locurilor. Aici sub rasuflarea domoala a padurii isi gasise iertarea in fata lui Dumnezeu, a lumii si a blandei si neasemuitei lui jupanese. Aici printre pietrele aducerii aminte ii inflorise inima urmarind cu privirea joaca nevinovata si despovaratoare a atator coconi si copii ce cautau cu ravna a patrunde taine scriiturii si ale cetitului. Aici I se deschisesera mintile si capatase indrumare ca sa-si lepede pornirile cercetatoare si sa se nevoiasca la talmacirea slovelor slavonesti. Aici sub zidirile omului si ale Domnului stiuse ca se afla inima intregului neam si ca de aici puteau porni ca niste raze catre toate locurile slovele si cuvintele de inaintare trecute in Predoslovia fiecarei noi zamisliri. Aici truditor alaturi de mesteri, calfe si ucenici mangaiase fiecare fila si randuise la asezarea lor sub pecetea tainei intre copertele groase de piele si sub ferecaturi de argint. Aici si numai aici stia ca-si va afla sfarsitul atunci cand Domnul va socoti ca-I este de trebuinta la copiat si talmacit cuvintele dincolo de portile raiului. Toate omiliile uitate printre slove slavonesti se oglindeau in dulcele grai stramosesc. Fiecare pilda se reflecta in bunele raspandite de credinciosi dupa fiecare sfanta slujba de dumineca. Aici in aceste locuri, in curtea sfantului lacas simtea batand inima intregului din intreg si din parti rasfrante. Aici, si numai aici el parintele Mihail, va cadea inaintea marelui voievod Mihail cel Viteaz atunci cand acesta va binevoi a certa tariile cerului si stramba invoiala a oamenilor si va cauta sa adune toata suflarea de un neam si-o limba sub sceptrul vointei sale. Aici, preotul Mihail va astepta ca veacurti peste veacuri sa vaza copacul cunoasterii inaltandu-se dintre temeri, vise, indoieli si indrazneli. Pentru ca aici a fost sortit ca leat dupa leat sa se nasca doritori si dainuitori in ale scriiturii si descifrarii tainelor pe tot intelesul oamenilor locului. Fie ca Floarea Darurilor sa-si ridice miroaznele asupra tuturor si fie ca taina invataturii sa izbandeasca si sa dovedeasca impotrivirea oricarui s-ar opune destelenirii limbilor si cugetelor acestui neam. Asa sa ne ajute Dumnezeu.

(material preluat de pe site-ul iTour.ro)

fulguite

Decembrie 24, 2010

te-am ratacit printre drepte si intersectii de plane
si-acum incerc sa te recladesc…
ochii tai doua puncte fierbinti, din care pornesc segmentele intrebarilor mute
buzele tale infasoara in taina soapte
lasandu-le sa cada
cu batai de aripa
printre bisectoarele sufletului
gatul tau, imagine daltuita
se lasa descoperit ca o alinare gratioasa a curbei asimptote
pieptul tau, ravasit de molatece rasuflari
tresalta rapus de curbura planurilor
dezleaga-ti ceturile feciorelnice
si lasa-ma sa-nvat iar geometria variabila
asa cum numai pruncul mai invata
sau poate ca deja stie
trairea

Mesajul de Crăciun al Majestăţii Sale Regele Mihai I

Decembrie 24, 2010

Mesajul de Crăciun al Majestăţii Sale Regele Mihai I

Români,

Pentru câteva minute, vă spun bun găsit din liniştea căminului nostru de la Săvârşin. Am trecut cu toţii printr-un an greu, cu destule suferinţe şi nemulţumiri. Dar în viaţa multora dintre noi au existat şi motive de bucurie şi speranţă.

Felicit pe cei care au reuşit performanţe economice, mai ales micii întreprinzători şi companiile mijlocii. Felicit pe tineri şi pe profesorii din universităţi, licee şi şcoli, care au continuat munca lor importantă, în ciuda greutăţilor. Felicitări celor din agricultură, care au reuşit să meargă mai departe, deşi rămaşi fără resurse şi încurajare. Felicit funcţionarii publici, diplomaţii, militarii, oamenii de artă, pentru stăruinţa lor de a-şi face datoria, deşi puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional.

Sunt mâhnit pentru toate momentele prin care mamele, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă.

România are nevoie de infrastructură şi de instituţii respectate. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este o piatră de temelie a societăţii. Universităţile răspund administrativ faţă de guvernare, dar au nevoie să fie libere din punct de vedere organizatoric şi ştiinţific.

Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, am mers în oraşele şi comunele ţării, încurajând profesii, iniţiative, organizaţii şi instituţii. Am făcut în anul care se încheie multe vizite internaţionale, în care am susţinut interesele fundamentale ale României.

Suntem cu gândul la militarii români din teatrele de operaţii. Sunt mândru de sutele de mii de români aflaţi la lucru în străinătate pentru o viaţă mai bună şi mai demnă. Ei ajută mult familiile lor şi România.

Toate guvernele europene au acum greutăţi. Criza economică obligă la măsuri impopulare. Totuşi, există multe feluri de a micşora asprimea consecinţelor pentru populaţie. 2011 va fi poate ceva mai bun, dar vor exista dificultăţi, drept pentru care ţara trebuie să fie protejată.
Sper ca anul viitor să aducă respect şi etică în instituţii, simţ al datoriei şi altruism în viaţa publică. Valorile şi competenţa ar trebui să fie criteriile noastre. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor publice şi în regulile lor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mihai R