Arhivă pentru septembrie 12, 2011

ce e rau si ce e bine…

septembrie 12, 2011

VIDEO Peter Eckstein-Kovacs, fost consilier prezidenţial: „Cei care vor autonomie pe criterii etnice greşesc”
8 septembrie 2011, 20:14 | Autor: George Rădulescu | 2339 afişări
Cuvinte cheie: la masa adevarului, Peter Eckstein-Kovacs, George Rădulescu, interviu,
2 Comentează15 text Tipareste

FOTOGRAFII: MARIAN VILĂUPeter Eckstein-Kovacs spune că maghiarii din România au nevoie de un proiect economic

Fostul sfătuitor al preşedintelui Băsescu pe problemele minorităţilor naţionale spune că maghiarii din România trebuie să aibă în vedere o strategie de dezvoltare a zonei în care locuiesc, cu acordul românilor şi al rromilor.

Vreme de două decenii, Peter Eckstein-Kovacs a experimentat toate „centrele de putere” – Parlament, Guvern, Preşedinţie. A fost senator, ministru şi, până zilele trecute, consilier prezidenţial. A plecat de la Palatul Cotroceni pentru că nu este de acord cu începerea exploatării aurului de la Roşia Montană, iar şeful statului a devenit un aprig susţinător al acestui proiect. Cariera politică a fostului consilier prezidenţial intră acum într-o nouă etapă. Cum va arăta aceasta este, deocamdată, greu de spus. Oricum, Peter Eckstein-Kovacs este cunoscut în zona politică pentru lipsa de înverşunare şi pentru înclinaţia către dialog. Din acest punct de vedere, a fost şi va putea fi util UDMR în negocierile cu celelalte partide. O dovadă este flexibilitatea cu care tratează chestiunea „autonomiei teritoriale” a aşa-zisului ţinut secuiesc. Veţi afla, în rândurile care urmează, ce crede despre acest subiect extrem de sensibil omul care l-a consiliat mai bine de doi ani şi jumătate pe preşedintele Traian Băsescu.

CARTE DE VIZITĂ

– S-a născut la 5 iulie 1956, la Cluj-Napoca.
– A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai (1980).
– Avocat în Barourile Miercurea Ciuc şi Cluj (din 1981).
– Deputat UDMR (1990-1992).
– Ministru delegat pentru minorităţi naţionale (1999-2000).
– Senator UDMR de Cluj (1996-2008).
– Consilier prezidenţial pentru minorităţi naţionale (2009-2011).

„Un consilier nu trebuie să-l contrazică pe preşedinte”

„Adevărul”: De ce aţi plecat de la Palatul Cotroceni?

Peter Eckstein-Kovacs: Practic, a fost o consecinţă firească a faptului că eu am făcut declaraţii publice şi că aveam o poziţie foarte tranşantă referitor la exploatarea cu cianuri de la Roşia Montană. La o administraţie prezidenţială, în mod vădit, relaţiile sunt de o natură în care un consilier îl consiliază pe preşedinte şi nu-l contrazice din niciun punct de vedere.

Dar un consilier nu trebuie să aibă întotdeauna acelaşi punct de vedere cu preşedintele. Poate că acesta e şi rolul său…

Corect. Acest lucru se poate exprima în sala unde sunt întâlnirile cu preşedintele. Sunt diverse modalităţi de a face acest lucru. După ce o temă s-a închis, poţi să arăţi că nu ai fost de acord cu preşedintele într-o anumită problemă. Dar aceasta (n.r. opoziţia sa faţă de proiectul Roşia Montană) a fost una prea apropiată de declaraţia preşedintelui şi prea hotărâtă. M-au întrebat unii: „Ce ai tu, care te ocupi de minorităţi, cu Roşia Montană şi cu ecologia?” Le-am răspuns, ca fost parlamentar şi ca fost membru al Comisiei juridice a Senatului, ce treabă am eu cu ecologia.

Din câte îmi amintesc, aveaţi şi un proiect de lege privind interzicerea exploatărilor cu cianuri, pe care l-aţi promovat când aţi fost senator.

Corect. Aşa este. Încă din anul 2007 am promovat, împreună cu un coleg, care a fost dat să fie domnul Gheorghe Funar de la PRM, o iniţiativă legislativă modificatoare a legii minelor care prevedea, expresis verbis, că în România se interzice exploatarea prin cianură în minerit.

Peter Eckstein-Kovacs crede că liderii UDMR şi Laszlo Tökés nu se vor anihila reciproc din punct de vedere politic

Preşedintele v-a cerut în mod expres să plecaţi?

Nu mi-a cerut în mod expres. Eu cred că sunt un om de bun-simţ şi cunosc uzanţele. După ce am călcat consemnul, dacă pot să mă exprim aşa, era cel mai normal lucru să-mi ofer demisia, iar această demisie să fie primită. Mie mi s-a părut că a fost o rezolvare – mă rog, într-o situaţie mai delicată – aşa cum trebuie, elegantă, dacă vreţi.

”După ce am călcat consemnul, dacă pot să mă exprim aşa, era cel mai normal lucru să-mi ofer demisia, iar această demisie să fie primită.”

„Sunt multe elemente secretizate în proiectul Roşia Montană”

Care sunt cele trei motive principale pentru care nu ar trebui să înceapă exploatarea aurului la Roşia Montană?

Primul ar fi că se deteriorează mediul. Atât din punct de vedere ecologic, cât şi din punct de vedere al patrimoniului de acolo, cu efecte imediate şi, consider eu, drastice, chiar dramatice. Nu ştiu dacă toţi cititorii cunosc că este vorba de un proiect în care e prevăzut un iaz de decantare cu o suprafaţă de peste 300 de m2. E un iaz uriaş! Pur şi simplu se distrug patru munţi. Perimetrul în care se va lucra este de peste 2000 de m2. Adică atingerea adusă mediului este una directă, ireversibilă şi majoră. În al doilea rând, cred că nici din punct de vedere economic acesta proiect nu este unul deosebit de reuşit, ca să mă exprim eufemistic. Participarea întreprinderii de stat a fost de 40% şi, prin diferite operaţiuni financiare, care cred că n-au fost în folosul statului român, această participaţiune a scăzut la 20%. Nu ştiu, pentru că sunt multe elemente secretizate în acest proiect, dar ştim cu toţii, din experienţe anterioare, că, după ce proiectul de exploatare se termină, sunt costuri uriaşe ca să menţii un anumit echilibru ecologic. Deci, cred că proiectul este păgubos şi din punct de vedere material, în forma în care este în ziua de azi. Şi al treilea motiv care, pentru mine cel puţin, este primordial: va fi o bombă ecologică, în condiţiile în care Parlamentul European, cu o majoritate covârşitoare, a propus Comisiei Europene să interzică exploatarea prin cianuri. Germania, care e dependentă de energia nucleară, are un proiect de închidere a centralelor nucleare, şi nu pentru că n-ar funcţiona bine, ci pentru că reprezintă un potenţial pericol. Ori, această exploatare prin cianuri de la Roşia Montană şi celelalte, de s-or face, sunt bombe ecologice. În timp, cianura se descompune foarte greu…

În sute de ani…

Da, peste o sută, două sute, patru sute de ani. Mă rog, în sute de ani! E o bombă ecologică pe care strănepoţii noştri o vor resimţi.

Şi-a pierdut preşedintele Băsescu abilitatea de a accepta opiniile contrare propriilor viziuni?

E greu să dai un răspuns… Domnul preşedinte are un punct de vedere care se bazează pe foloasele economice. Domnia Sa vede în primul rând, în al doilea rând şi în al treilea rând o chestiune economică sau chiar financiară, dacă pot să spun aşa. Eu văd în primul rând, în al doilea rând şi în al treilea rând, o chestiune ecologică.

Reecologizarea zonei Roşia Montană ar presupune costuri uriaşe…

Sunt foloase imediate, dar sunt şi repercusiuni materiale, care se vor extinde pe foarte, foarte mulţi ani.

Aurul rezultat dintr-o eventuală exploatare se pare că nu e necesar nici Băncii Naţionale. Credeţi că Banca Naţională încearcă să evite elegant să se pronunţe în această chestiune?

Aici nu e vorba despre credinţă. Pe această felie mă pricep mai puţin, dar cele spuse de Banca Naţională sunt destul de concrete. Nu merge ca aurul exploatat să fie dus „cu geanta” la Banca Naţională a României.

”La Roşia Montană, participarea statului a fost de 40% şi, prin diferite operaţiuni financiare, care cred că n-au fost în folosul statului român, această participaţiune a scăzut la 20%.”

„Scopurile UDMR şi ale lui Laszlo Tökés nu diferă”

În ce mod vă veţi continua cariera politică?

Acum m-am găsit, aşa, pe undeva pe neaşteptate, în postura de a părăsi acest post pe care am fost, de altfel, foarte onorat, ultraonorat, să-l ocup. E un centru de putere, e Administraţia Prezidenţială, reprezintă România, de fapt. Să fii acolo consilier e o cinste. Şi, trebuie să spun, am avut satisfacţia de a lucra cu colegi deosebit de capabili din punct de vedere intelectual şi profesional. A fost o onoare şi o plăcere să lucrez la Cotroceni. După acest moment, nu zic ca şi domnul Iliescu că o să ies din politică „cu picioarele înainte”, dar am de gând să continui activitatea politică. Să vedem cum vor evolua lucrurile.

Domnul Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, v-a atras atenţia în public asupra faptului că aveţi o opinie diferită de cea a Uniunii în ceea ce priveşte Roşia Montană…

Ceea ce mi-a reproşat nu a fost că am o poziţie împotriva liniei UDMR, ci că îl contrazic în public sau că îl atac în public, în calitatea sa de ministru. Aceste declaraţii ale domnului Kelemen consider că sunt date, aşa, la supărare. Totuşi, sunt în cadrul UDMR de peste 20 de ani şi cred că mai am un cuvânt de spus în organizaţie.

În 2010, alături de preşedintele Băsescu, la Băile Tuşnad

Viitorul partid maghiar al domnului Tökés poate fi o ameninţare la adresa UDMR la următoarele alegeri?

Acest partid este în facere pentru că n-a fost încă înregistrat. Ba, din contră, în prima instanţă s-a respins înregistrarea acestui partid. Din moment ce atacă acelaşi bazin electoral al maghiarilor din România, desigur că este o contrapondere, dacă vreţi, sau este un concurent pe acest segment, în ecuaţia electorală. Sondajele arată că, în continuare, UDMR beneficiază de sprijinul unei majorităţi consistente a maghiarilor din România. Posibilităţi de a avea înţelegeri locale şi chiar parlamentare, desigur, există, pentru că aşa vede lucrurile şi UDMR, dar şi partidul sprijinit sau reprezentat de către domnul europarlamentar Tökés. Ambele doresc ca maghiarii să aibă reprezentare parlamentară. Ca atare, eu cred că situaţia nu este chiar atât de conflictuală, nu este chiar o lipsă de dialog care să facă să ne anihilăm reciproc şi să nu intrăm în Parlament.

Mulţi privesc apariţia acestei noi formaţiuni a domnului Tökés ca pe o strategie a liderilor politici maghiari de a juca la două capete: „băiatul bun” şi „băiatul rău”. Iată, dacă nu dialogaţi cu noi, UDMR, „băieţii buni”, vi-l dăm pe „băiatul rău”, pe domnul Tökés… Aşa este?

Este o istorie mai lungă care a dus la această hotărâre de a încerca înfiinţarea unui nou partid. Eu cred că dacă există un dialog – şi e bine că există un dialog între UDMR şi partidul domnului Tökés – acesta nu este de conjunctură, de tactică electorală. Până la urmă, ţelurile celor două formaţiuni sunt foarte apropiate, scopurile nu diferă.

Să înţeleg că şi UDMR are acest scop de obţinere a unei autonomii a judeţelor Harghita şi Covasna?

Printre altele. UDMR cred că din 1993 are în vedere acest lucru – autonomie culturală care nu implică un teritoriu – pentru toţi maghiarii din România – şi pentru cei din Ţinutul Secuiesc – autonomie teritorială. E un scop asumat de UDMR.

Nu cumva această „autonomie teritorială” contravine prevederilor constituţionale?

Se discută acest lucru şi sunt specialişti în drept constituţional care spun că în cadrul constituţional actual nu se încadrează. Dar un scop politic poate fi ridicat, poate fi exprimat, spunând că vom modifica Constituţia. Punctul meu de vedere – şi nu numai al meu – este că, şi în condiţiile Constituţiei actuale, un statut special pentru judeţele în care maghiarii sunt majoritari nu este neconstituţional.

”Un statut special pentru judeţele în care maghiarii sunt majoritari nu este neconstituţional.”

„Autonomia maghiarilor trebuie să fie un proiect economic”

De ce ar fi necesară, în viziunea dumneavoastră, autonomia teritorială a judeţelor Harghita şi Covasna, în condiţiile în care Europa tinde către desfiinţarea frontierelor? De ce ar fi necesară o enclavizare a maghiarilor?

Să ai o autonomie teritorială nu înseamnă să ai frontiere. Asta zic „sperietorile” că vor vedea la Miercurea-Ciuc.

Dar ce înseamnă „autonomie teritorială”?

Înseamnă un drept de dispoziţie mai mare al organelor locale alese, în materie de administraţie, în materie de resurse, în materie de asigurare a ordinii publice. Sunt modele care, chiar dacă nu sunt identice, descriu cam ce se înţelege printr-o autonomie teritorială.

Există opinii potrivit cărora liderii UDMR nu s-au implicat, în ultimii 20 de ani, în dezvoltarea zonei respective, lăsând-o intenţionat la un nivel foarte scăzut, astfel încât să menţină dominanta etnică, iar românii să plece de acolo. Aşa este?

Nu, nu cred că cineva ar vrea ca românii să plece de acolo. Eu am o viziune, n-aş zice mai personală, dar eu zic că aceste demersuri pentru autonomie pot să fie făcute, pot să fie duse la succes numai dacă, într-adevăr, toţi locuitorii din această zonă vor asta. Adică şi românii, şi rromii şi celelalte minorităţi care or mai fi pe acolo. Acest proiect, dacă vrea să fie de succes, trebuie să fie un proiect economic. Această zonă, care nu este dintre cele mai dezvoltate din România, trebuie să aibă un proiect de dezvoltare foarte coerent şi care să fie susţinut şi de către români, şi de către rromi şi de către toţi care trăiesc în cele două sau trei judeţe. Atunci se poate face.

De ce nu s-a întâmplat acest lucru, în forma la care vă gândiţi?

Acolo a început să se discute şi acolo sunt lideri care privesc totul ca pe un demers etnic. Mă refer la partea maghiară. Cred că aceştia greşesc. Dar sunt şi lideri locali ai UDMR sau din afara UDMR care gândesc în felul pe care l-am spus eu. Ei au demarat discuţii cu formatori de opinie, cu lideri ai comunităţii române şi, în unele cazuri, ai comunităţii rrome din zonă. Pe acel teritoriu trăiesc diferite etnii. Nu sunt judeţe pure din punct de vedere etnic. Exemplul este al Tirolului de Sud, unde Constituţia italiană nu permitea autonomie teritorială. Cei de acolo, italieni şi germani, s-au înţeles, au încheiat un pact în care sunt foarte clar reglementate drepturile, competenţele comunităţilor locale şi acea regiune a Italiei a devenit una dintre cele mai bogate.

Domnul Tökés făcea vorbire, într-o vreme, de poliţie proprie, de administraţie proprie. Asta ar însemna o ieşire de sub autoritatea statului român.

Acum, cu ocazia reorganizării adminstrative, facem regiuni şi atunci e normal, de la sine înţeles, că va fi un executiv regional, că va fi un legislativ regional. Astea şi fără autonomie se vor face. Dacă se face o unitate administrativă peste cea existentă, trebuie să le dai şi competenţe de acest gen.

”Să ai o autonomie teritorială nu înseamnă să ai frontiere. Asta zic „sperietorile” că vor vedea la Miercurea-Ciuc.”

„Politicul nu va putea strica relaţiile bune dintre români şi maghiari”

Pot fi aduşi foarte mulţi bani în judeţele Covasna şi Harghita, fără autonomie teritorială. De ce liderii UDMR, care acoperă din punct de vedere politic zona respectivă, nu se implică mai mult pentru atragerea fondurilor europene?

Aici vă înşelaţi. Judeţul Harghita atrage, mă rog, raportat la populaţia pe care o are, cele mai multe fonduri europene. E acolo un preşedinte de consiliu judeţean care, din acest punct de vedere, e ireproşabil. Eu am fost acolo în calitate de consilier prezidenţial şi am văzut că este o încăpere cât o hală unde stau angajaţii consiliului judeţean şi scriu proiecte.

În 2006, la Ziua maghiarilor, în Cluj-Napoca

Dar banii vin?

Vin aşa cum vin, mă rog, mai cu ţârâita. Dar acolo, în Harghita, ca şi în Covasna, sunt oameni foarte abili. E o fantasmagorie că maghiarii nu doresc să vină bani, că nu doresc dezvoltare pentru a nu se schimba componenta etnică. Îl ştiu pe primarul din Sfântu Gheorghe, pe preşedintele consiliului judeţean, care se culcă la ora 12 noaptea şi, dacă primesc o promisiune de la un ministru că pot accesa fonduri, la ora 8 dimineaţa sunt deja în Bucureşti şi îi bat la uşă: „Uite, mi-ai promis fonduri, hai să vedem ce trebuie să facem!”

E greu de crezut că zona respectivă nu s-a dezvoltat până acum exclusiv din cauză că nu s-au alocat suficienţi bani de la buget. Iată, din 2007, se puteau accesa direct banii europeni. De ce nu s-a întâmplat acest lucru?

Eu nu văd chiar aşa lucrurile. Sunt localităţi care au fost gestionate, localităţi balneoclimaterice care au fost gestionate foarte bine. Vorbesc, în principal, de Sovata, dar şi Tuşnadul s-a dezvoltat. Au fost altele, cum este Borsecul, care, într-adevăr, au fost lăsate în paragină. Abia acum încep să se redreseze. Turismul, desigur, este un punct de atracţie a celor două judeţe şi cei care vin şi-şi lasă banii în aceste staţiuni sunt, în proporţie covârşitoare, români. Ei vin pentru peisaj, pentru capacitatea balneară a acestor localităţi. Proprietarul maghiar de pensiune din Harghita sau de oriunde are tot interesul şi este ultrabucuros dacă vine un bucureştean şi-i ocupă spaţiul. E o resursă foarte importantă pentru aceste judeţe. Desigur, nu este singura. Eu sper să se gospodărească mai bine.

Impresia multora este că această rivalitate etnică dintre români şi maghiari a fost întreţinută de la nivel înalt. Nu cumva s-a presat pe „punctele nevralgice” tocmai pentru a genera o dezbatere publică şi a obţine beneficii politice?

Eu cred că localnicii, români şi maghiari, se înţeleg destul de bine între ei, iar din acest punct de vedere vă dau dreptate. Desigur, sunt şi fricţiuni, ca oriunde. Nu cred că politicul îi învrăjbeşte pe oamenii de pe stradă. Întotdeauna, mai ales în perioade de criză, discursul naţionalist are o audienţă mai mare în cele două comunităţi, dar cred că, în esenţă, politicul nu va putea strica relaţiile bune, interumane, din regiune.

”Proprietarul maghiar de pensiune din Harghita sau de oriunde are tot interesul şi este ultrabucuros dacă vine un bucureştean şi-i ocupă spaţiul.”

„Comunităţile locale trebuie să rezolve problema rromilor”

Problema rromilor e o problemă naţională, am putea spune. Cum vedeţi, în momentul de faţă, rezolvarea ei?

Rezolvarea este una care va dura în timp. În centrul ei este, desigur, spun eu, educaţia. Sper ca în viitorul program pe zece ani, care se va adopta sper în această toamnă, să privim integrat această chestiune. Majoritatea rromilor sunt foarte bine integraţi în societate şi n-au probleme. Probleme privind discriminarea mai sunt şi la persoanele rrome integrate. Problema mare o reprezintă comunităţile care trăiesc într-o sărăcie lucie şi care n-au şanse ca, dintr-o generaţie în alta, să se ridice.

A cui e vina pentru această situaţie?

Aici, comunităţile locale trebuie să depună un efort mai mare, fără doar şi poate. Ele trebuie să vrea să facă paşi în această direcţie. Nu poţi aştepta totul de la stat. Mi se pare absolut normal. Pe de altă parte, şi guvernele care s-au perindat au considerat că asta nu e problema cea mai importantă şi au amânat-o. Problematica rromilor devine una europeană. Noi, românii, am avut bune practici în această direcţie – avem locuri rezervate pentru tinerii rromi, în licee, în universităţi. Avem sistemul mediatorului sanitar care îi ajută pe cei din comunităţile sărace să ajungă la medic, să primească servicii sanitare de bază; mediatorul şcolar ia copilul din comunitate şi-l duce la şcoală.

Se practică foarte puţin lucru acesta…

Nu, vă înşelaţi, sunt peste o mie de mediatori în ţara asta.

Şi credeţi că sunt suficienţi?

Ar putea să fie mai mulţi, dar totuşi e un element. Adică, cine zice că nu s-a făcut nimic în ăştia 20 de ani, acela minte. Că nu s-a făcut destul, cu asta putem să fim de acord. Că aceasta va fi o problemă a perioadei viitoare, cum reuşim să-i scoatem din sărăcie pe aceşti oameni şi să le dăm un viitor mai bun este, iarăşi, un punct important. Dar nu te poţi baza numai pe învăţământ. Pentru că, dacă acel copil rrom stă într-o bojdeucă cu alte nouă persoane, atunci nu prea poate să înveţe. Dacă părinţii nu au un venit cu care să-i întreţină, atunci au o soartă mult mai grea. Aici trebuie proiecte integrate, iar administraţiile publice locale au un cuvânt deosebit de spus.

Există un risc major de escaladare a tensiunilor în ceea ce priveşte chestiunea rromilor. Poate ne-ar trebui un program bine pus la punct, la nivel naţional.

A existat o strategie care a fost, în bună parte, implementată. Acum există un cadru mai general al Uniunii Europene şi se lucrează pe următoarea strategie pe zece ani. E foarte important. Fonduri o să fie, devenind o chestiune arzătoare în toată Europa. Bani vor veni, vor putea fi accesate fonduri. Şi aici iar revin la primari şi la consiliile locale. Trebuie să fii deştept – dacă faci o şcoală în care condiţiile sunt bune, acolo vor veni şi copii rromi şi copii nerromi. Dacă faci o stradă ca să-i legi de comună sau de sat, ea va folosi şi pentru nerromi.

Ce vă îngrijorează cel mai mult ca evoluţie în ceea ce priveşte situaţia minorităţilor?

Fenomenul pe care l-aţi remarcat şi dumneavoastră – escaladarea tensiunilor. Vă dau un exemplu – mă întâlnesc cu un prieten din copilărie, un prieten foarte bun, deschis la minte, şi îmi spune: „Eu i-aş pune pe rromi într-o insulă, să se descurce!” Cum să vă spun, sunt oameni de calitate care gândesc că rromii sunt o naţie predispusă la furat şi că trebuie să-i băgăm în închisoare. Şi atunci întreb: cu asta ce rezolvi? Să bagi un milion de oameni la închisoare, să arunci oamenii în temniţă fără să fie condamnaţi? Adică apar nişte „soluţii” absolut aberante de la oameni care sunt cu capul pe umeri. O altă problemă, sigur, este că trebuie apăraţi oamenii şi comunităţile de infractori. Infracţionalitatea nu are culoare etnică. E un element ce nu poate fi negat şi trebuie luat în considerare. Inclusiv ceea ce pe relaţii internaţionale pe mine, şi nu numai pe mine, mă doare sau mă impacientează. Adică, în Europa, în foarte multe locuri, mai ales în mass-media, dar şi în mediile politice, când vine vorba de rromi se pune semnul egalităţii cu românii. Tot ce se întâmplă cu un rrom sau cu o comunitate de rromi se pune în cârca României, ceea ce nu mi se pare corect. Noi avem un milion şi jumătate de rromi, dar în Europa sunt 12-13 milioane de rromi. Şi atunci, când sunt probleme cu rromii, se pune totul în cârca României. Şi pe plan diplomatic trebuie făcuţi paşi.

”Sunt oameni de calitate care gândesc că rromii sunt o naţie predispusă la furat şi că trebuie să-i băgăm în închisoare. Şi atunci întreb: cu asta ce rezolvi?”

Fragment din precedentul dialog „La masa Adevărului” (aprilie 2009)

„Mi-am păstrat calitatea de a discuta şi critic actele preşedintelui”

George Rădulescu: Cum l-aţi privit pe preşedintele Băsescu, înainte de a ajunge la Cotroceni?

Peter Eckstein-Kovacs: Bine, în general. Am văzut şi bunele şi relele din activitatea preşedintelui.

Care ar fi bunele?

Am spus acest lucru în principal prin prisma juristului. Aici bunele au cântărit destul de greu în aprecierea mea, respectiv condamnarea comunismului cu toată opoziţia făţişă, scoaterea unui număr impresionant de dosare de la SRI şi intrarea lor în arhiva CNSAS. A fost o măsură care a arătat că preşedintele are putere. După ce preşedintele Constantinescu a declarat că a fost înfrânt de servicii, iată că Traian Băsescu a reuşit să ducă la bun sfârşit un demers important. Aş menţiona şi atitudinea preşedintelui în combaterea corupţiei şi a reformei în Justiţie. Au fost trei motive pentru care l-am apreciat pe preşedintele Băsescu.

Care au fost relele, în opinia dumneavoastră?

Au fost unele puncte de vedere sau luări de poziţie ale preşedintelui – aici m-am exprimat foarte explicit! – când refuza numirea unor miniştri. Cu asta nu am putut să fiu de acord şi cred şi acum că nu a fost o măsură corectă din punct de vedere constituţional. Din moment ce primul ministru este cel care răspunde şi este solidar cu miniştrii săi, trebuie să aibă acest drept, cu posibile consecinţe negative – dacă ministrul nu dă randament. Premierul trebuie să poarte răspunderea şi aici cred că interpretarea preşedintelui a fost poate puţin formală. Dar nu cred că este momentul să vorbim despre chestiuni trecute.

Preşedintele este receptiv la problemele minorităţilor?

Eu văd o abordare… Este şi au fost foarte apreciate de minorităţi deplasările frecvente în secuime, mai ales atunci când au fost inundaţiile. Am auzit de la oamenii de la ţară, care erau absolut uimiţi, că preşedintele a intrat şi în şură să vadă ce stricăciuni a făcut apa. Există o aplecare a sa asupra cetăţeanului român, indiferent de etnie. Ceea ce a propus preşedintele, acum mai recent, după alegerile parlamentare, respectiv ca Harghita şi Covasna, care suferă din punct de vedere economic şi al dezvoltării, să constituie o prioritate, a fost bine primit de locuitorii zonei. În acelaşi timp, preşedintele este reticent la ideea de autonomie teritorială, la ideea de drepturi colective. Preşedintele vine cu argumente constituţionale care sunt de netăgăduit. Cred că motivul principal pentru care aceste luări de poziţie nu au fost bine primite în zonă a fost tonul dur, autoritar în care s-a exprimat preşedintele. Acest lucru a fost comentat şi de presă şi de oameni. Domeniul simbolic este unul unde sunt probleme de comunicare.

(articol preluat: http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Peter_Eckstein-Kovacs-fost_consilier_prezidential-_-Cei_care_vor_autonomie_pe_criterii_etnice_gresesc_0_550745336.html)

Reclame

ce sa fie? ce sa fie?

septembrie 12, 2011

Ce caută pe neaşteptate Traian Băsescu la „marele licurici“
Preşedintele Traian Băsescu va face, mâine, o vizită neaşteptată „de lucru“ în SUA, a cărei agendă oficială nu este cunoscută şi nici nu există indicii clare ale includerii în acţiunile preşedintelui a unei întâlniri cu omologul american, preşedintele Barack Obama. Din acest motiv agenţi… (continuare)
COTIDIANUL- Preşedinţia ţine la secret programul vizitei la Washington. Sau nu-l ştie
ADEVĂRUL- Băsescu se întâlneşte cu Obama la Washington
EVENIMENTUL ZILEI- De ce se întâlneşte Traian Băsescu cu Barack Obama
CURENTUL- România şi SUA ar putea semna acordul pe scut
ROMÂNIA LIBERĂ- De ce mizează Statele Unite pe România
GÂNDUL- Traian Băsescu merge în Statele Unite
ZIUA VECHE- Întâlnire Obama – Băsescu, la Washington
JURNALUL NAŢIONAL- Băsescu trece Oceanul la Marele Licurici. Oficial, nu se ştie exact ce va face şeful statului acolo

(titluri preluate: http://ziarero.antena3.ro/)

punti…fragile…

septembrie 12, 2011

Cum reactioneaza Franta la atacul ministrului de Interne la adresa romanilor

Alesii din Paris ai UMP, partidul la putere, aproba hotararea de care da dovada ministrul de Interne in privinta delincventei romanilor, iar socialistii, din Opozitie, critica „declaratiile lamentabile” ale acestuia.

UMP aproba hotararea de care da dovada ministrul Claude Gueant si dorinta sa „de a face din lupta impotriva delincventei romane o prioritate in Capitala”, relateaza France Info.

Jean-Francois Lamour, presedintele grupului UMP in Consiliul din Paris, i-a scris prefectului Politiei pentru a-i cere organizarea unei intalniri pentru a analiza extinderea perimetrului anti-cersetorie.

Pe de alta parte, purtatorul de cuvant al socialistilor, Benoit Hamon, a spus ca Gueant „nu este un ministru al Republicii”, dupa „declaratiile sale lamentabile” pe tema romanilor.

Eugene Daumas, presedintele Uniunii franceze a asociatiilor de tigani, a subliniat ca „nu exista o delincventa mai mare a rromilor comparativ cu celelalte categorii ale populatiei”.

Circa 10% dintre infractiunile inregistrate la Paris sunt comise de romani, a declarat pentru Le Parisien ministrul francez de Interne. El a subliniat ca infractionalitatea romana „s-a accentuat in ultimele saptamani” la Paris, dar si la Marsilia si Lyon, desi in masura mai mica.

Potrivit lui Gueant, „parizienii pot constata pe strazi ca aceasta infractionalitate este cotidiana”, fapt confirmat, de altfel, si de cifre: „4800 de puneri sub acuzare ale unor romani arestati la Paris, fata de 2.500 in aceeasi perioada din 2010, adica o crestere cu 90%”.

Ministrul francez de Interne declara razboi hotilor si cersetorilor romani

Controalele pe aeroporturi si in aerogarile internationale vor fi sporite, pentru ca „romanii sunt membri ai Uniunii Europene, dar nu este suficient sa fii membru al acestei Uniuni pentru a avea drept de sedere”. „Putem sa repatriem oamenii care disturba ordinea publica si pe cei care stau pe teritoriul nostru fara resurse legale. In aceasta chestiune, vom face mult mai mult decat am facut pana acum”, a afirmat el.

Mai mult, prefectul Politiei din Paris, Michel Gaudin, va interzice incepand cu saptamana aceasta cersitul pe Champs Elysees.

Declaratiile ministrului au venit la un an dupa discursul in care Nicolas Sarkozy a facut o legatura intre imigratie si delincventa, punand accentul pe rromi.

(articol preluat: http://www.ziare.com/diaspora/romani-strainatate/cum-reactioneaza-franta-la-atacul-ministrului-de-interne-la-adresa-romanilor-1120188)

recomandarile prietenilor

septembrie 12, 2011

http://tv.repubblica.it/spettacoli-e-cultura/100-anni-di-moda-in-100-secondi/74996?video

100 anni di moda in 100 secondi – Video – Repubblica Tv – la Repubblica.it

tv.repubblica.it

Dal 1911 al 2011: un secolo di look prende vita a ritmo di musica interpretato da una coppia di mode

de toate pentru toti…

septembrie 12, 2011

Enciclopedie – DE PASTRAT!!!.

Show Details
Message body



EXCEPTIONAL ESTE PUTIN SPUS !!!!!!!!
Orice lucrare din oricare muzeu se poate privi in detaliu mergand pana la evidenta ” tushei ” de pensula sau urmele daltii in marmura statuilor.
De asemenea locatii de mare interes se pot privi panoramic si, cu ochelarii de relief, in 3D!!

EVEREST : – http://www.panoramas.dk/fullscreen2/full22.html

PARQUE OLIMPICO DE MUNICH :– http://www.panoramas.dk/2008/olympics/munich-olympic-park.html

LAGO MORAINE :– http://www.virtualparks.org/scenes/ZNcQpKgkII0RQsuoiWuE5JQ.html

ROMA:– http://www.panorama360.es/europa/italia/RomaFromSanPietroQTVR.html

YELLOSTONE:–http://www.panorama360.es/america/usa/PrismaticPoolKrpano/PrismaticPool.html

GRECIA:–http://www.fullscreen360.com/greece-oia.html

ALARCÓN:– http://www.panorama360.es/europa/spain/AlarconQTVR.html

FESTIVAL INTERNACIONAL DEL GLOBO ( BRISTOL ) :– http://www.panoramas.dk/2008/flash/bristol-ballon-festival.html

LAGO ANNECY :– http://www.panoramas.dk/2009/lake-annecy-paragliding.html

TIME SQUARE (AÑO NUEVO):–http://www.panoramas.dk/New-Year/times-square.html

SIDNEY :– http://www.preview.com/

NEW YORK :– http://www.pixelcase.com.au/vr/2009/newyork/

CAPILLA SIXTINA:– http://www.vatican.va/various/cappelle/sistina_vr/index.html

PLAZA DE SAN MARCOS :– http://www.360venezia.com/panorama/san_marco_notte.htm

SUECIA: – http://www.sweden.se/panos/day3/view-lg/embed.html

CASTILLO DE BUDAPEST:– http://www.gillesvidal.com/sziget2008/budapestchateau.htm

BIBLIOTECA:– http://www.papervision3d.org/demos/panorama/

GRAN CAÑÓN:–http://www.panorama360.es/america/usa/HorseShoeBendKrpano/HorseShoeBend_krpano_Grande.html

GRAN CAÑÓN:–http://www.panorama360.es/america/usa/GrandCanyonKrpano/GrandCanyon.html

ES CALÓ DE SAN AGUSTI:–http://www.panorama360.es/europa/spain/EsCaloFormenteraKrpano/EsCaloFormentera.html

Cei care au vrut să viziteze marile muzee ale lumii, dar nu au dispus niciodată de banii necesari o pot face acum graţie unui nou proiect Google. Astfel, Muzeul Metropolitan de Artă din New York , Palatul Versailles sau Muzeul Van Gogh din Amsterdam pot fi vizitate din propriul fotoliu.

Google a lansat astazi Art Project – o colaborare unică cu unele dintre cele mai apreciate muzee de artă din lume, prin care pasionaţii de artă pot vedea online peste o mie de lucrări în cel mai mic detaliu.

În ultimele 18 luni, Google a lucrat împreună cu 18 muzee, rezultatul fiind disponibil la http://www.googleartproject.com.

Munca a implicat fotografiere la rezoluţie foarte mare a lucrărilor de artă dar şi realizarea de colaje fotografice din peste o mie de fotografii. De asemenea, acest proiect a dezvoltat şi un tur virtual de 360 de grade a diferitelor galerii individuale, folosind tehnologie Street View pentru interioare.

Prin intermediul acestui proiect, oricine, de oriunde din lume va putea să înveţe despre istorie şi artă, cu un singur click.

Guys, instead of going to museums we can sit at home at enjoy famous art all over the world!
http://www.googleartproject.com/museums/altesnational

Portretul Romaniei Interbelice
Foarte interesante pentru noi toti romanii (pentru tinerii nostri, in mod special) – sunt mai ales informatiile, necunoscute in marea majoritate,
despre zone care …. au fost… nu mai sunt …..si nu se stie daca …si cand …. vor mai apartine vreodata acestei tarisoare….

Spun si eu FELICITARI celor care au avut puterea si rabdarea sa realizeze acest site.
Este cu adevarat EXCEPTIONAL.

Interesant pentru noi toti cei „crescuti in…. comunism”…
http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html

IN SFARSIT, UN SITE DESTEPT !!!!!!!!!!!!!!
este concentrata multa informatie-un adevarat izvor…..pagina despre Romania este actualizata la nivelul dec.2010;

Haideti sa mai aruncam o privire si in beneficiul spiritului….
http://www.scientia.ro/start.html
Aici puteti gasi:
>> Tehnologie …
Cum funcţionează lucrurile? || Cum funcţionează calculatorul || Internet || Fan Firefox! || Windows Tips&Tricks
>> Fizică>
Mecanică || Termodinamică || Electronică || Atomul || Fizica nucleară || Teoria relativităţii || Mecanica cuantică
>> Biologie
Concepte fundamentale din biologie || Genetică || Evoluţionism || Cum funcţionează corpul omenesc
>> Univers
Astronomie || Sistemul solar || Terra || Cum funcţionează sistemele complexe
>> Biografii
Biografii. Fizică || Biografii. Biologie
>> Homo Humanus
Psihologie || Experimente cu oameni || Dificultăţi ale limbii române || Erori de logică || Etimologii nume ||Recenzii || Scepticus
>> Premiile Nobel
Premiul Nobel 2008 || Premiul Nobel 2009
>> Ştiinţa pe scurt
Tehnologie || Fizică || Chimie || Astronomie | Biologie || Corpul omenesc || Alimentaţie ||| Întrebări esenţiale: ce nu ştim încă
Istoria descoperirilor ştiinţifice || Fizica distractivă || Matematica distractivă || Podcast Scientia
>> Ultimele ştiri din ştiinţă şi tehnologie
Tehnologie || IT || Tehnologii auto || Telefoane Mobile || Soft gratuit || Univers || Terra || Biologie || Corpul uman|| Bolile omului
Alimentaţie || Psihologie-Creier || Ştiri diverse
>> Ştiaţi că?
Organismul uman ||
> Diverse
Postere Scientia || Iluzii Optice || Utile || Premiile Oscar
Iata, o serie interesanta despre Istoria Universului
În cadrul unei serii de 7 articole vă prezentăm istoria Universului, de la explozia primordială numită Big Bang, până la apariţia şi răspândirea pe Terra a lui homo sapiens.

Istoria Universului (I)
http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/757-istoria-universului-partea-1.html

Istoria Universului (II)
http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/760-istoria-universului-2.html

Istoria Universului (III)
http://www.scientia.ro/biologie/67-evolutionism/761-istoria-universului-3.html

Istoria Universului (IV)
http://www.scientia.ro/biologie/67-evolutionism/771-istoria-universului-4.html

Istoria Universului (V)
http://www.scientia.ro/biologie/67-evolutionism/772-istoria-universului-5.html

Istoria Universului (VI)
http://www.scientia.ro/biologie/67-evolutionism/773-istoria-universului-6.html

Istoria Universului (VII)
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/48-scurta-istorie-descoperiri-stiintifice/774-istoria-universului-7.html

alte articole:

Universul, aşa cum nu l-aţi mai văzut
http://www.scientia.ro/blogul-scientiaro/944-universul-asa-cum-nu-l-ati-mai-vazut.html

Fotografii superbe ale aurorei boreale
http://www.flickr.com/photos/salomonsen/

Foarte scurtă istorie a ştiinţei (1)
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/48-scurta-istorie-descoperiri-stiintifice/719-istoria-descoperirilor-stiintifice-1.html
(in 6 parti deocamdata, in josul paginii este afisata continuarea, ex.Scurtă istorie a ştiinţei, partea a 2-a)

Cum funcţionează acupunctura?
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/48-scurta-istorie-descoperiri-stiintifice/286-cum-functioneaza-acupunctura.html

Marea teoremă a lui Fermat (1)
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/48-scurta-istorie-descoperiri-stiintifice/837-marea-teorema-a-lui-fermat-matematica-la-superlativ-1.html

Henri Coandă – realizatorul primului avion cu reacţie
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/48-scurta-istorie-descoperiri-stiintifice/450-henri-coanda-realizatorul-primului-avion-cu-reactie.html

Telescopul lui Galileo Galilei – 400 de ani
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/48-scurta-istorie-descoperiri-stiintifice/382-400-de-ani-de-la-constructia-telescopului-lui-galileo-galilei.html

si filmulete de pe youtube lb.ro
(vedeti in partea dreapta a ecranului)

CLICK ON:
http://www.personality.com.ro

S-a deschis, la Ploiesti , primul muzeu virtual din Romania ,
MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC
O adevarata enciclopedie –

Absolut fascinant si incredibil acest muzeu virtual Deschideti si va minunati cati graficieni ai lumii au putut participa !!!
Toata admiratia pentru Nicolae Ionita si Republica Virtuala de la Ploiesti !

Muzeul, pentru care s-a strans material in ultimii zece ani, pune in valoare lucrarile a peste 1.500 de artisti plastici din 127 de tari.

Pentru inceput muzeul va avea deschise 150 de sali de expozitii (pagini web) urmand ca pana la sfarsitul anului numarul acestora sa creasca la peste 1.000.
Vizitatorii vor putea admira portrete, ilustratii, caricaturi, comentarii grafice si tot ceea ce pentru un artist plastic strain poate inseamna ROMANIA prin ceea ce are ea mai semnificativ: personalitatile reprezentative ale neamului romanesc.

Vor fi aduse in atentia vizitatorilor cele mai importante 250 de personalitati nationale asa cum au fost ele receptate de unii dintre cei mai importanti artisti plastici din lume, fara prejudecati si fara pareri preconcepute.
COLECTIA CARAGIALE, cea mai mare colectie din lume de portrete ale unei personalitati a culturii universale, pentru prima data pusa in intregime la dispozitia celor interesati la adresa web
http://www.personality.com.ro/caragiale.htm
Muzeul ofera pentru achizitie, in paginile ANTICARIAT, exponate rarisime, dintre care unele nu pot fi gasite in nici un alt loc din lume. In acest sens va propunem in primul rand anticariatele
CARAGIALE si EMINESCU (la adresele web
http://www.personality.com.ro/car_antic_1.htm si
http://www.personality.com.ro/emin_antic.htm )

MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC este un web site cu mii de imagini. Daca computerul dumneavoastra este mai vechi, cu resurse limitate, este posibil ca multe din aceste imagini sa nu se deschida.

Vizitati MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC:
un proiect cultural proiectat, realizat si finantat de caricaturistul ploiestean Nicolae Ionita.
INTRAREA LIBERA!

Dictionar in 43 de limbi!
http://www.dictionar-traduceri.ro/

Filme spirituale, subtitrare in romana

http://www.spiritus.ro/video/filme_si_documentare.htm

un site interesant
http://www.lovendal.net
Miscand sageata mousului, veti vedea fiecare parte a Capelei Sixtine, pictata de Michelangelo.
in coltul din stanga jos apasati pe plus pentru a apropia imaginea si pe minus, pentru a o indeparta.
http://www.vatican.va/various/cappelle/sistina_vr/index.html

Brand de tara – Romania
http://www.patrimoniuromanesc.ro/
Este in limba romana si engleza, are 882 de imagini, impartite in 43 de galerii, care se incarca individual, asa ca va trebui asteptat citeva secunde la fiecare galerie, cand se incarca prima data.
Contine poze din toate sit-urile romanesti declarate patrimoniu UNESCO.
A fost creat de o persoana pasionata, cu un efort intins pe o durata de trei ani, din resurse financiare proprii.
Jos, sub fotografii, in stanga sagetilor de inainte si inapoi este un mic buton info (I) cu date despre locurile prezentate!
Fiecare poza poate fi marita cu clic dreapta si „zoom in”.

O adevarata enciclopedie.
Dati click pe data din calendar si veti afla evenimentele importante care s-au petrecut pe data respectiva.
Tablouri, documente, harti, fotografii vechi…

http://www.lessignets.com/signetsdiane/calendrier/index.htm

Interesant pentru noi toti, merita studiat, este interesant.
http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html
Hartile imperiilor:
http://www.mapsofwar.com/images/EMPIRE17.swf

O adevarata enciclopedie turistica!
1º Clic en la Ciudad que deseais ver
2º Clic en la fotografia a observar
3º Clic en Tamaño grande Ciudades de Europa
Innsbruck
Toulouse
Assis
York
Moscou
Salzburgh
Helsinque
Munique
Cardiff
Reims
Bruxelas
Oslo
Brugge
São Petersburgo
Blackpool
Talin
Luxemburgo
Roma
Heidelberg
Chamonix
Varsóvia
Florença
Bath
Bratislava
Istambul
Amsterdam
Rouen
Oxford
Cambridge
Brighton
Berlin
Madri
Viena
Köln
Portsmouth
Estocolmo
Manchester
Londres
Paris
Atenas
Praga
Budapeste
Veneza
Winchester
Chester
Liverpool
Liechtenstein
Düsseldorf
Inverness
Saint Malo
Frankfurt
Edinburgh
Glasgow
Copenhagen
Zurich
Lisboa
Grenoble

Cuidades de América
Saint Louis
Dallas
Allbuquerque
Montreal
San Diego
Quebec
Phoenix
Atlanta
San Francisco
Orlando
New Orleans
Miami
Bariloche
Toronto
Houston
Chicago
Las Vegas
Los Angeles
Washington DC
Buenos Aires
Vancouver
Portland
Seattle
Victoria
Salt Lake City
New York City
Kansas City
Ottawa
Castelos e Palácios
Akershus
Amboise
Angers
Arundel
Azay le Rideau
Bamburgh
Beaumaris
Blackness
Blenheim
Blois
Bodiam
Budavari
Caernarfon
Caerphilly
Cardiff
Carlisle
Chambord
Charlottenburg
Chantilly
Chenonceau
Chepstow
Cliffords
Conciergerie
Conwy
Criccieth
Doune
Dover
Edinburgh
Ewloe
Fontainebleau
Frederiksborg
Glamis
Hampt Court
Harlech
Hatfield
Heidelberg
Hever
Hohenschwagau
Langeais
Leeds
Linlithgow
London Tower
Neuschwanstein
Newcastle
Norwich
Nottingham
Nymphenburg
Pena
Penshurst
Pierrefonds
Prazsky
São Jorge
Schonbrunn
Scone
Southsea
Stirling
Tonbridge
Urquhart
Versalhes
Villandry
Vincennes
Warwick
Wilanow
Windsor
Lugares especiales
Monument Valley
Ilhas Gregas
Niagara Falls
Carcassone
Route 66
Petrified Forest
Sequoia National Park
Loch Ness

(material primit pe mail)

povestea vinului…

septembrie 12, 2011

Analizele Manager.ro: Cea mai mare escrocherie de pe timpul lui Ceausescu
de Mihai Balescu la 06 Sep. 2011 EXCLUSIV

In anii ’70, cand salariul mediu in Romania era de 1.325 de lei/luna, Gheorghe Stefanescu, gestionarul unui mic depozit de vinuri din Bucuresti, castiga 10.000-15.000 de lei PE ZI! (Suma ajungea chiar si 75.000 de lei pe zi in perioada Sarbatorilor de Iarna.) Evident, nu era un castig legal. Modestul gestionar era de fapt capul unei retele de tip mafiot care se ocupa de distributia de vinuri, o retea atat de complexa si de bine pusa la punct, cu legaturi la cel mai inalt nivel, incat nu a putut fi anihilata decat dupa ce Ceausescu a dat un ordin direct in acest sens. Arestat in 1978 si acuzat de subminarea economiei nationale, Gheorghe Stefanescu a fost executat 3 ani mai tarziu, pe 4 decembrie 1981, la Jilava.
Va amintiti filmul “Secretul lui Bachus”, din 1984, cu Stefan Mihailescu-Braila in rolul principal? Ei bine, filmul respectiv a fost inspirat de cazul Gheorghe Stefanescu. Nu chiar in cele mai mici detalii, pentru ca scenaristul Titus Popovici nu a avut acces la dosar, dar anchetatorii implicati in rezolvarea cazului au spus ulterior ca filmul a reusit sa surprinda foarte bine atat mecanismul fraudei, cat, mai ales, personalitatea lui Stefanescu – un om care se pricepea de minune sa profite de slabiciunile omenesti.
Concret, ce a facut Stefanescu?

Totul a inceput prin 1971, cand Stefanescu era gestionar la centrul de desfacere a vinurilor din Calea Grivitei nr.325, in apropiere de intersectia cu Nicolae Titulescu (centrul nu mai exista astazi). Prin natura ocupatiei sale, el trebuia sa mearga periodic la cramele si IAS-urile din Moldova, pentru aprovizionare, ocazii cu care a observat ca peste tot exista plusuri, adica mari cantitati de recolta neinregistrate. “Meritul” lui Stefanescu a fost ca a reusit sa ii convinga pe directorii si contabilii acestor crame sa valorifice, de o maniera foarte profitabila pentru toata lumea, respectivele plusuri.

Metoda de baza era furtul propriu-zis: se inregistrau in mod eronat cantitatile de vin care plecau din crame, astfel ca la un singur transport se castigau cam 2.000 de litri. La un pret de 12 lei litrul, aceasta cantitate aducea un castig de 24.000 de lei. Apoi, soferii de pe cisterne erau mituiti pentru a trece in acte evenimente inventate – intreruperea cursei pentru odihna sau pentru remedierea unor defectiuni tehnice – rezultand astfel niste timpi morti (pe hartie) in care ei efectuau de fapt mai multe transporturi, cu aceeasi foaie de parcurs.

Erau apoi tehnici de falsificare a vinului, prin cupaj (se amesteca vin scump cu vin ieftin si rezultatul era vandut la pretul celui dintai) sau chiar se “produceau” vinuri noi folosindu-se alcool rafinat luat de la intreprinderile Biofarm si Policolor. Acesta era combinat ulterior cu apa, plante aromatizate, coloranti alimentari, ceai si zahar ars, pentru a-i da gust si culoare, totul dupa retete foarte precise.

Evident, toata povestea aceasta nu avea cum sa functioneze fara implicarea a sute de oameni cu functii importante – directori, contabili, gestionari ai centrelor de desfacere, sefi de serviciu, inspectori, judecatori – care isi luau toti partea. Cum spuneam, Stefanescu avea marele talent de a sti sa profite de slabiciunile oamenilor. Pentru cei mai multi, slabiciunea era lacomia. “Colaborarea” incepea cu un sprit gratis, continua cu o damigeana gratis si se ajungea la pachete de 5.000-10.000 de lei, moment in care omul era deja corupt si nu mai putea da inapoi – facea deja parte din retea. Pentru partenerii cu greutate, Stefanescu apela la sacose de bani, ceasuri de aur si bijuterii.

Un caz special a fost cel al prim-secretarului PCR la sectorul 1, Tudor Balatica. Acesta a fost “impins” spre o relatie extraconjugala si apoi santajat pentru a asigura protectia necesara. Un simplu telefon din partea lui era suficient pentru ca militienii de la sectie sau de la judet sa-l lase in pace pe Stefanescu (de-aceea cazul a si fost rezolvat in final de cei de la centru, de la Inspectoratul General). S-a ajuns chiar in situatia ca o scrisoare anonima sosita la sector, prin care erau dezvaluite dimensiunile escrocheriei, sa ii fie inmanata de Balatica direct lui Stefanescu pentru a avea “grija de ea.”

Cum s-a terminat totul?

Folclorul creat in jurul cazului spune ca prinderea lui Stefanescu se datoreaza hazardului: un locotenent de securitate ar fi cumparat de la depozitul lui Stefanescu vin pentru propria nunta, dar nunta a trebuit sa fie amanata cu cateva saptamani, timp in care vinul s-a transformat intr-o licoare apoasa cu depuneri rosiatice.

Chestorul Costica Voicu, membu al echipei care a anchetat atunci cazul, spune insa ca operatiunea de anihilare a retelei a plecat de la o sumedenie de sesizari ale populatiei privind calitatea vinurilor comercializate in anumite centrele de desfacere din Bucuresti, printre care si cel al lui Stefanescu. Partea interesanta era ca intre gestionarii respectivelor centre parea sa existe o legatura, dar la inceput s-a crezut ca e vorba doar de niste potlogarii marunte.

Povestea a capatat insa alte dimensiuni atunci cand, in baza unei informatii primite din mediul bisnitarilor, s-a aflat ca Stefanescu era interesat sa achizitioneze valuta si aur. Logic, s-a organizat un flagrant, urmat de o perchezitie la domiciliul sau (locuia la bloc, intr-un apartament cu 4 camere) si aceasta perchezitie a insemnat inceputul sfarsitului: s-au gasit atunci 20 kg de aur si 3 milioane de lei, moment in care procurorii si-au dat seama ca se afla in fata unei infractiuni de amploare. O asemenea avere nu putea proveni din niste potlogarii marunte. Ce afaceri invartea de fapt gestionarul acela?

Initial, Stefanescu a crezut ca nimeni nu se va atinge de el, avea garantia unor relatii extrem de sus-puse. Dar povestea a ajuns la urechile lui Ceausescu, iar Ceausescu a vrut sa dea un exemplu. Ca urmare, l-a chemat pe Ion Dinca, prim-secretar al Comitetului Municipal Bucuresti, si l-a insarcinat sa se ocupe personal de problema. “Nu ierti pe nimeni!”, i-ar fi spus seful statului, iar Dinca, zis “Teleaga”, s-a conformat. O echipa de peste 250 de militieni si procurori s-a apucat sa descalceasca itele acestei afaceri, intr-o ancheta care a durat peste 2 ani si care s-a finalizat cu cateva sute de dosare penale, cu nume grele. Anchetatorii lucrau la un moment dat pe doua harti imense, afisate la Primarie (Ion Dinca era la vremea aceea si primarul Bucuresti-ului), pe care marcau la zi toate legaturile din tara ale lui Stefanescu. Apareau acolo directori, sefi de crame, activisti, procurori, militieni – sute de oameni cu functii mari. Parea ca toata Romania era implicata in reteaua lui Stefanescu.

Dupa cum isi aminteste chestorul Costica Voicu, “era vorba de descifrarea unor afaceri care se intindeau pe o perioada de 8 ani, bazate pe relatii de rudenie, cu cumnati, cumnate, diverse alte imbarligaturi, in care banii, ghiulurile si ceasurile de aur se dadeau cu nonsalanta. Cel mai sigur pe el era seful cazinoului din Constanta, care era cuscru cu seful IJM Constanta. Cand l-am saltat ne-a zis: “Cum, dom’le, sa ma iei pe mine, cuscrul meu e seful militiei pe judet!”.”

Spuneam ca ancheta s-a finalizat cu cateva sute de dosare penale, soldate cu ani grei de puscarie pentru toti cei implicati. In 10 dintre dosare, Stefanescu a fost inculpat principal, in restul a aparut in calitate de complice. Zvonurile spun ca si-a semnat singur condamnarea la moarte cand, la inceputul anchetei, ar fi declarat ca nu regreta faptele comise. Aceasta propozitie a fost folosita impotriva lui la proces, cand a fost caracterizat drept un pericol major pentru societate. “Inculpatul a sustras din avutul obstesc peste 100 de milioane de lei, suma care, daca ar fi ramas in patrimoniul obstesc, ar fi fost folosita la realizarea unor obiective importante pentru societate. Atitudinea inculpatului fata de oranduirea sociala din tara noastra a fost de-a dreptul dusmanoasa, acesta manifestand totodata un cinism revoltator”, a spus procurorul inainte de pronuntarea sentintei.

Stefanescu a fost executat in dimineata zilei de 4 decembrie 1981 si inmormantat la Cimitirul Jilava. Se punea astfel punct celei mai mari operatiuni a Militiei Economice din vremea lui Ceausescu. Foarte sugestiv e faptul ca in perioada aceea mai erau in plan doua operatiuni de amploare, tot pe venituri ilicite – 1. anchetarea cantaretilor de muzica usoara si populara, care faceau bani pe la nunti si 2. anchetarea ghicitoarelor si vrajitoarelor – dar Militia n-a mai avut forta si pentru acestea. Anihilarea retelei lui Gheorghe Stefanescu o sleise de puteri.

A fost, pana la urma, un episod care a scos la iveala slabiciunile sistemului, slabiciuni legate nu de ideologie, ci de un lucru mult mai simplu: de natura umana. Iar chestorul Costica Voicu rezuma perfect lucrul acesta: “Stefanescu stia care e pretul fiecaruia. Avea asta in sange.”

Autor: Mihai Balescu

investitie profitabila…

septembrie 12, 2011

Constructia de centrale eoliene ar putea majora preturile la consumator cu 10%

Pretul energiei electrice achitat de consumatori ar putea creste anul viitor cu 10%, dupa punerea in functiune a tot mai multor centrale eoliene si sprijinirea acestor investitii prin schema de certificate verzi, a declarat seful departamentului de eficienta energetica din ANRE, Zoltan Nogy Bege, citat de Mediafax.

„Daca legea care stabileste schema de sprijin se va aplica in luna septembrie, impactul in factura finala va fi de aproximativ 3%. Pentru 2012 impactul ar putea ajunge la 10% pentru ca ar putea fi puse in functiune 1.500-2.000 MW instalati in proiecte eoliene. Este o crestere importanta”, a afirmat Bege.

Schema de sprijin prin certificate verzi va fi aplicata in perioada 2011-2021. Cel mai mare impact va fi resimtit in 2016-2017, cand consumatorii ar putea ajunge sa plateasca pentru energie cu pana la 30% mai mult.

Potrivit calculelor ANRE, consumatorii de electricitate din Romania vor plati 10 miliarde de euro in plus la facturi pana in anul 2020, pentru sprijinirea investitiilor in energii regenerabile.

La finele anului trecut in Romania erau instalate turbine eoliene de 442 MW. Pentru sfarsitul acestui an este estimata dublarea capacitatilor de productie a energiei in turbine eoliene.

Investitorii in energii regenerabile au anuntat investitii importante in Romania, in principal in turbine eoliene. Investitorii sunt atrasi de sistemul de promovare a acestor proiecte, prin certificate verzi, care le permite recuperarea rapida a investitiei. Certificatele verzi sunt acordate pentru energia electrica produsa din surse regenerabile si livrate consumatorilor.

Astfel, un investitor obtine bani atat din vanzarea energiei, cat si din certificatele verzi, pe care le tranzactioneaza pe piata, intrucat furnizorii de electricitate sunt obligati sa le cumpere in cote anuale stabilite de ANRE.

(articol preluat: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/108962/Constructia-de-centrale-eoliene-ar-putea-majora-preturile-la-consumator-cu-10.html)