fulguiri…


exercitii de imaginatie (5)

a fost o vreme cand fericirea avea un singur nume: copilarie

eram stapan pe timpul si pe trupul meu

cand nu eram decat curiozitate

stransa-n ochi

dar vine o vreme

cand totul se prabuseste-n jur

acoperind mirajul libertatii

sub daramaturi

toate lumea imi cerea sa-nvat

numai ca unii imi spuneau sa cercetez lumea in detaliu

iar altii imi demonstrau ca perspectiva e mai importanta decat amanuntul

pentru ca te ajuta sa ai o imagine de ansamblu

am ratacit printre detalii

am descifrat maretia perspectivei

dar in final am inteles ca totul se reduce la ochi

si la ceea ce vrei sa vezi

ca sa scap din chingile si din gura lumii

am fugit in pustie

gasindu-mi lacas in pestera

alaturi de caprele mele

si departarile se pierdeau in detalii

iar apropierea imi descoperea noi perspective

si a fost liniste, si pace

iar ochiul meu alerga de la o zi la alta

fara teama de-ntuneric

prima greaseala:

daca nu-ti priveste-ti prietenii de aproape

vei observa urmarile dusmaniei

a doua greseala:

niciodata sa nu-ti faci prieteni

decat dintre cei de-o seama cu tine

viata mea s-a sfarsit in ziua in care mi-a infipt drugul inrosit in foc

si mi-am pierdut unicul ochi

ce destrama amanuntul

si tesea perspectiva

acum,

nu pot privi decat inlauntru

descoperindu-ma fibra cu fibra…

Anunțuri
Explore posts in the same categories: ale mele, de suflet...

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: