e primavara!


Ion Pillat – Martisor
Privesti de pe poteca ce urca-n deal la noi,

Din zbor intaia barza cum cade pe zavoi.

Vezi trenul care intra incet de tot in gara
Si omul care sapa plugul care ara.

A nins cu nea de floare pe prunii din livezi
Si muntii de la Rucar cu iarna lor ii vezi

Auzi pe sub podgorii un caine care latra
Te simti legat de toate – nu poti urni o piatra.

Aceste lucruri simple ce vesnice iti sunt !
Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant.

Ce limpede te cheama un cuc : o data, doua –
De fiecare data ti-e inima mai noua.

De fiecare data mai trainic te unesti
Cu farmecul acestor privelisti campenesti

In gara, iata trenul a inceput sa se miste.
Toti pomii ninsi, pe dealuri ii flutura batiste.

Galgaitor, din iarba un sipot s-a trezit
In tine si prin ramuri e cerul limpezit.

Ce rasete, ce chiot pe drumurile viei –
Pe unde-au mers parintii iti duci si tu copiii.

O noua viata astazi de viata veche legi,
Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.

Cu apa ei lumina ti-a botezat campia.
Ce pace e pe omul in alb ce sapa via,

Pe barza ce se duce pe Arges tot in sus,
Pe-adancul rost al vietii la care te-ai supus.

Adaugat de : Loren@

 

poezie preluata: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/p/ion-pillat-7zudcup/martisor-6zuhptn.html#.UTBlKKIi29E

 

***

 

Primavara, de George Toparceanu

Dupa-atata frig si ceata

Iar s-arata soarele.
De-acum nu ne mai ingheata
Nasul si picioarele!

Cu narcisi, cu crini, cu lotusi,
Timpul cald s-apropie.
Primavara asta totusi
Nu-i decat o copie.

Sub cerdac, pe laurusca,
Cum trecura Babele,
A iesit un pui de musca
Sa-si usuce labele.

Pasarile migratoare
Se re-ntorc din tropice.
Gazele depun la soare
Oua microscopice.

Toata lumea din ograda
Canta fara pauza.
Doi cocosi se iau la sfada
Nu stiu din ce cauza.

Un curcan sta sus, pe-o barna,
Nu vrea sa se bucure.
Motul rosu ii atarna
Moale ca un ciucure.

Doar Grivei, batranul, n-are
Cu ce roade oasele.
Ca de cand cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.

Pentru cate-a tras, sarmanul,
Cui sa ceara daune?…
Drept sub nasul lui, motanul
A venit sa miaune.

Dar acum l-a prins potaia
Si-a-nceput sa-l scuture…
Peste toata harmalaia
Trece-n zbor un fluture.

Pe trotuar, alaturi salta
Doua fete vesele…
Zau ca-mi vine sa-mi las balta
Toate interesele!

poezie preluata: http://www.universulcopiilor.wgz.ro/menu/poezii/poezii-despre-primavara/primavara-de-george-toparceanu

 

Explore posts in the same categories: coltul cu poezii, trăgând cu ochiul la...alţii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: