poveste


Intr-una din zile un negustor de produse lactate (laptarul) primeste o invitatie de a se prezenta la Judecatorie pe data de cutare si cutare, fiindu-i intentat un proces de catre brutar. Omu’ e foarte ingrijorat si pana la data procesului nu-si mai gasea linistea. Se tot intreba cu ce o fi invinuit. Brutarul insa stia. Si inca cum.
Il tot banuia pe laptar ca il inseala la cantar, atuncea cand cumpara de la el unt. Asa ca nu o data, dupa ce laptarul ii aducea kilu’ de unt si pleca, imediat cantarea marfa,
in prezentza unor martori.
Intr-adevar, banuielile sale erau justificate. Ba primea 900 g, ba 800, au fost cazuri cand a primit si 750 g de unt in loc de 1 kg.
In ziua de judecata, judecatorul il intreaba pe negustorul de lactate:
– Spune, dumneata ai cantar cu care sa cantaresti untul ce-l vinzi?
– Nu, domnule judecator. Nu am.
– Pai, atuncea cum pretinzi ca vinzi untul cu kila?
– Pai, sa vedetzi. Eu am o balanta, pun pe o parte a balantzei kilu’ de paine ce o cumpar de la brutar, iar pe cealalta parte pun unt pana ce balanta se echilibreaza.

Morala :
Intodeauna in viata, primesti ceea ce dai !……

Anunțuri
Explore posts in the same categories: mi-a plăcut de nu am aer..., vorbe primite, vorbe-napoiate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: