opinii, pareri de…


Mircea Radu
Da, e frumos pe Facebook.

Mai o muzica, mai un gand, mai un link, mai o poza cu copii. E bine sa interactionezi cu oameni, chiar si asa virtual.

Dar eu socotesc ca e bine sa stim, sau sa ne aducem aminte si de cozile de topor care ne-au nenorocit neamul asta.
Si l-au nenorocit pe multe zeci de ani. Multe-multe zeci de ani….

Mai jos e o lista cu cei mai cunoscuti si odiosi tortionari.
Eu as pune lista asta in fiecare ?coala ca stie copiii bazele pe care s-a construit Romania si de ce a ajuns asa…
Sa inteleaga de la o varsta foarte frageda ce e iadul.

Lista:

Albon Augustin, locotenent colonel. Numeroase marturii ale supravietuitorilor de la Canal îl pomenesc pentru cruzimea sa; el a inventat tortura „stâlpul infamiei”: detinutul era legat de stâlp, batut si batjocorit de gardieni, brigadieri si detinuti. Se afirma ca a omorât multi detinuti la Canal, batându-i cu lopata sau calcându-i în picioare, calare pe calul sau alb.

Alimanescu, fost delincvent, integrat ofiter în Securitate ca „ghid” pentru depistarea adaposturilor partizanilor, de catre militienii din comuna Sovarna, jud. Mehedinti. Pentru a-l determina pe partizanul Ursunoiu sa se predea, acesta, împreuna cu alti securisti, i-au spânzurat fetita.

Androne, sergent major la colonia Salcia. O marturie a unui fost detinut politic îl caracteriza ca fiind „o bruta cu cap si chip lombrozian, demonstra zilnic ultimele tehnici de tortura, aplicate atât cu mâinile, cât si cu picioarele, când cauta sa te loveasca la testicule, dar si cu cei doi câini-lupi, dresati sa muste”. O alta marturie relateaza: „a aliniat în sir indian sapte detinuti…dupa ce l-a ciomagit bine pe primul, a trecut la al doilea. Lovea, icnea, înjura, iar lovea. Învârtea ciomagul cu pricepere, loviturile cadeau grindina pe spinarile oamenilor”

Anghel Marin, capitan la arestul din str. Uranus, Bucuresti. În 1960 a anchetat-o, în lotul Noica-Pillat, pe Simina Mezincescu, pe care a torturat-o lovind-o cu capul de pereti si smulgându-i parul. De asemeni a anchetat-o si pe sotia liderului national-taranist Ion Mihalache, aflata în domiciliu obligatoriu, batând-o salbatic cu un baston pentru ca nu a vrut sa semneze o declaratie redactata de el.

Aranici Pavel, colonel, secretar de stat în Ministerul de Interne între 27 ianuarie 1961 si 11 iunie 1963. În 1952 era seful biroului „Bande” destinat capturarii rezistentei anticomuniste din munti, a dat ordinul arestarii si torturarii familiilor celor fugiti pentru a descuraja sprijinirea partizanilor si pentru a grabi predarea rebelilor. De asemeni a fost la originea ideii dresarii unor câini antrenati sa atace omul, pe care i-a trimis apoi în munti

Baciu Ioan, directorul Directiei Penitenciare, lagare, colonii. A introdus în locurile de detentie metoda „stergerii urmelor”, ordonând ascunderea în locuri necunoscute a cadavrelor detinutilor

Badicut Tanase, locotenent major, Securitatea Pitesti. A ucis mai multi partizani din grupul de luptatori Arnautoiu-Arsenescu din satul Nucsoara, a anchetat si batut pe multi sateni, banuiti ca ar ajuta grupul. A anchetat-o pe Elisabeta Rizea pe care a torturat-o cu bestialitate. Bistran Iosif, locotenent, Securitatea Bucuresti. A condus ancheta Ecaterinei Balacioiu-Lovinescu, arzând ca „nefolositoare pentru ancheta” obiecte personale ale lui Eugen Lovinescu, carti, manuscrise, autografe, scrisori.

Blehan Octavian, locotenent, anchetator la Suceava. A ramas în amintirea unui detinut politic pe care l-a anchetat cu o tortura groaznica: dupa ce l-a legat de mâini si de picioare si i-a astupat gura cu ciorapii, l-a batut cu cravasa si cu biciul. În trecut, pentru ca violase mai multe fete si femei, Blehan fusese condamnat
la 8 ani închisoare.

Bob, sanitar la Gherla, avea obiceiul sa-i bata pâna la sânge pe detinuti, cu bâta, dupa care îi invita la cabinetul medical sa le panseze ranile deschise. Era un „monstru solid si bine legat”, relateaza fostii detinuti.

Bondarenco Pantelimon (Pantiusa), general. A fost seful D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct si loctiitor al ministrului de Interne (1949-1956). L-a arestat personal pe Lucretiu Patrascanu. Singurul asasinat care i se atribuie personal este cel al lui Stefan Foris, în subsolul unei cladiri de pe Aleea Alexandru, în 1946. Ajutat de soferul lui, Dumitru Neciu, Pantiusa l-a ucis cu o ranga de fier, apoi l-a aruncat într-o groapa sapata în prealabil în aceeasi curte, acoperindu-l cu moloz.

Borcea Liviu, locotenent major la colonia Capul Midia de la Canal. Individ de o cruzime iesita din comun. Supravietuitorii spun ca verifica starea cadavrelor înfigând în ele o teapa lunga de fier. Cei decedati erau depozitati într-o magazie, ridicati saptamânal, apoi aruncati în gropi comune, fara nici un semn.

Brânzaru Emil, colonel, seful echipei de batausi profesionisti a Directiei de Cercetari Penale a M.A.I., echipa mobila care se deplasa unde era nevoie. Fost boxer de categoria grea, era foarte brutal. Folosea diverse metode de tortura, strivirea organelor genitale, apropierea flacarii lumânarii de ochi), batea înca înainte de începerea anchetei, numind aceasta o „bâza”, un antrenament.

Briceag Nicolae, colonel, sef al Regionalei de Securitate Sibiu (1954) si adjunct al sefului Militiei Regiunii Cluj (1956-1967). La ancheta interna a Securitatii din 1968 s-a descoperit ca la 4 dec. 1954, din ordinul ministrului Draghici, îl executase pe Ibrahim Sefit, fost detinut de drept comun, care facuse diverse servicii comunistilor ilegalisti la închisoarea Vacaresti, înainte de 1944.

Bulz Vasile, maior. În 1948 a ucis cu salbaticie o studenta, Ecaterina Titi Gâtea, sfâsiindu-i sânii cu dintii, batând-o si apoi sufocând-o, toate acestea sub ochii fratelui ei.

Burghisan Petre, capitan la coloniile de la Gales si Peninsula de la Canal. Renumit pentru cruzimea lui, îi înfometa pe detinuti si le interzicea sa bea apa când era cald. A redus ratia de hrana celor care nu-si faceau norma pâna la 20 de grame pe zi. Un detinut a murit de frig în carcera în urma ordinului lui.

Butyka Francisc, maior, seful Directiei de Anchete Penale în Securitatea Statului (din 1952), seful Directiei Anchete Penale al Regiunii Bucuresti (1958). S-a ocupat de lotul Patrascanu si a fost principalul anchetator al lui Vasile Luca. Dupa arestarea Ecaterinei Balacioiu-Lovinescu, aceasta fiind grav bolnava, i-a propus asistenta medicala în schimbul scrierii unei scrisori catre fiica sa, Monica Lovinescu, cu o oferta de colaborare a acesteia cu regimul. Refuzul ofertei a dus la moartea detinutei.

Cârcu Nicolae, la Poarta Alba îi batea pe detinuti la infirmerie, cu parul, cu picioarele si cu pumnii. Pe un bolnav cu acte de eliberare, Tudor Velitki, l-a batut pâna la moarte; la fel, a mai asasinat în batai pe Mircea Niculescu si Ioachim Craiu, ambii înfometati pâna la distrofie (gradul III). Instalase o priza de curent electric în grajdul coloniei, unde electrocuta detinutii dupa ce îi batuse deja. Pe Iosif Schwartz l-a batut cu ciomagul, apoi l-a electrocutat. Dupa 2 zile acesta a murit.

Cârnu Ioan, capitan, Nucsoara. L-a batut pe sotul Elisabetei Rizea de „i-a rupt carnea de pe el”. Pe Elisabeta Rizea a agatat-o într-un cui din tavan ,de parul împletit în coada, femeia s-a prabusit, iar scalpul i-a ramas în tavan. Apoi a batut-o cu un cauciuc, pe spate. Ranile fiind atât de grave a fost dusa la spital în cele din urma, însa nu i se putea face nici o injectie, pentru ca la orice întepatura izbucnea sângele. 10 zile Elisabeta Rizea a stat numai în frunte si în genunchi. Cârnu a batut-o si în spital, într-o rezerva speciala.

Chirion, locotenent, Canal. „Calaul nr. 1” al lagarului de la Peninsula, avea o putere diabolica în a nascoci chinurile ce se practicau în brigazile 13-14, cele ale studentilor reeducatori. El l-a schingiuit pe dr. Simionescu care, nemaisuportând chinurile a simulat evadarea, fiind împuscat de gardieni. Împusca fara ezitare detinuti, sau, când nu o facea el, punea arma în mâna unor detinuti obligându-i sa ucida.

Ciolpan Vasile, comandantul penitenciarului Sighet, a înmormântat în locuri secrete cincizeci de detinuti, neraportând superiorilor decesele. Sustragând lemnul pentru gospodaria sa, îi înmormânta fara sicrie. Cocean, maior, Bucuresti. La ancheta din noiembrie 1987 i-a batut pe Marius Boeriu si pe Aurica Geneti.

Marian Ricu relateaza tot despre el: „m-a amenintat cu o scândura de lemn, zicând ca daca nu spun nimic, ma toaca”.

Condurache, colonel. La Periprava unde era el comandant, se lucra la taiat stuf, în timpul iernii, cu apa pâna la piept, misunând de serpi. Detinutii erau obligati sa transporte snopi de 80 de kg. Pe cei prabusiti de efort îi sfâsiau câinii special dresati
Craciun Gheorghe, colonel, Sibiu, seful Directiei Regionale de Securitate Sibiu, A fost inventatorul unui instrument de tortura si pedeapsa: carcera de 60 cm pe 60 cm captusita pe interior cu cuie. L-a împuscat în închisoare pe Petre Margineanu, fratele prof. Nicolae Margineanu, alaturi de alti 6 tarani rasculati.

Doicaru Nicolae, capitan, ajuns treptat general, Constanta, Seful Securitatii Constanta (1948), seful Directiei de Informatii Externe (1963-1978), prim-adjunct al Ministerului de Interne (1972-1978)., A condus alaturi de Ceausescu reprimarea taranilor care s-au împotrivit colectivizarii. A ordonat prigoana, arestarea si uciderea partizanilor din Dobrogea (1949). A fost un timp seful serviciului „Lichidari”, pentru rapirea si executarea adversarilor regimului.

Enoiu Gheorghe, colonel, Bucuresti. Deosebit de violent, batea personal anchetatii, dezbracat pâna la brâu, acoperit de un cearceaf pentru a nu se murdari de sânge. A fost seful anchetelor studentilor arestati în toamna anului 1956, dupa protestele din mediile universitare. Studentii anchetati atunci si-l amintesc ca fiind de o duritate extrema.

Fecioru Ion, locotenent major, Poarta Alba.Considera ca detinutii nu au „dreptul decât la soare si la aer”, obisnuia sa sara cu calul peste trupurile detinutilor.

Feller Moritz, locotenent, Botosani.Tortionar sadic, pe tatal lui Ilie Alexoaie l-a torturat folosind curentul electric de peste 80 de ori, pe Gh. Anghelache l-a batut cu funia uda si l-a scuipat. Conform marturiei lui Emanuel Babii, Toderita Fediuc a decedat în urma batailor aplicate de Feller.

Fuchs (Fux) Iani, maior, Falticeni- estase copii de 12 ani fiindca se jucasera de-a partizanii la marginea unei paduri, cu arme de jucarie. Conform documentelor interne ale Securitatii, pe acesti copii i-a torturat într-un mod barbar. Tot la Falticeni, superiorii lui veniti în control au relatat despre starea îngrozitoare a unei femei arestate de circa opt luni. Retinuta într-o celula al carei pat nu avea scânduri, cu rani grave la soduri, statea direct pe ciment unde îsi facea si nevoile. De jur-împrejurul ei forfoteau viermii, iar mirosul era sufocant. Femeia înnebunise deja, urlând de disperare când i s-a deschis usa. Irina Itu, curiera personala a lui Iuliu Maniu si-l aminteste si ea pe „fiorosul maior Fux” care i-a scos unghiile cu clestele.

Goiciu Petre, colonel. În timpul directoratului lui, la Gherla, se bateau detinutii în mod curent, în camera de baie, care pastra pe pereti urmele de sânge, iar închisoarea rasuna de urlete. În 1958 când un grup de detinuti s-au revoltat, Goiciu a tras cu mitraliera în celule. Obisnuia sa bata pâna la lesin toate loturile noi care soseau. Din ordinul lui, timp de câteva luni, un detinut a fost zidit de viu, lasându-i libere doar mâinile si un orificiu la înaltimea gurii. Goiciu îl vizita, înjurându-l zilnic. Când a fost scos, detinutul abia mai respira.

Gruia Manea, maior, Cluj. Marturiile pastrate despre el vorbesc despre bataia aplicata la talpi cu o teava de otel, pe picioarele încaltate. La acesti bocanci li se spunea „papucii lui Hristos”. Pe profesorul N. Margineanu l-a anchetat violent la Cluj chiar înainte de eliberarea detinutilor politici din 1964. A fost exclus din Securitate si, ulterior, condamnat pentru deturnare de fonduri.
Iliescu Gr. Ion, sergent, Canal.Fostii detinuti au relatat ca a prins cu câinii un grup de trei evadati pe care i-a calcat în picioare. Pe unul, care a încercat sa-l loveasca, a asmutit câinii, apoi l-a împuscat pe loc, iar pe ceilalti doi i-a predat în stare de coma loctiitorului comandantului, Ghinea. Un al doilea evadat a decedat în decurs de câteva ore

Ioanitescu, maior. Aflat în inspectie la Grindu, la începutul anilor 60, l-a pedepsit pe detinutul Preda la izolare. A dat ordin ca, din ora în ora, în celula de pedeapsa sa i se arunce câte o galeata cu apa rece. Treptat celula se acoperea cu un strat de gheata, iar maiorul, dupa ce a aruncat personal prima galeata, a supravegheat aplicarea ordinului.

Istrate Constantin, locotenent major, Gherla. Era seful grupei care executa condamnarile la moarte. Avea program pentru bataie, duminica era zi fixa, aplica detinutilor câte 25 de lovituri la fund. Împreuna cu
gardianul Somlea l-a batut pe Paul Goma cu o cruzime incredibila, cu o zi înainte de eliberare.,

Italo, Husi. Rau, fara scrupule, nemilos, nu numai cu oamenii, dar si cu animalele, avea obiceiul sa împuste câinii de paza care nu i se pareau suficient de feroce. Manifesta o frenezie a violentei, aplicând în tortura metoda „rotisorului” (detinutul, legat de mâni si de picioare era suspendat pe o ranga). Batea detinutii cu cravasa, cu un cablu împletit, apoi cu ghioaga.

Jianu Marin, adjunctul lui Teohari Georgescu la Ministerul de interne. A introdus împreuna cu Baciu Ioan reguli inumane de trai în închisorile politice.

Lazar Tiberiu, Gherla. Într-un ipotetic clasament al cruzimii, Lazar ar intra pe primele locuri. Un fost detinut relateaza ca în luna aprilie 1950, a doua zi de Pasti, Lazar, directorul penitenciarul Gherla, a organizat o bataie a circa 100 de detinuti, pe care i-a aranjat în cerc, dându-le ordin sa mearga în pas alergator, el aflându-se în mijlocul cercului, de unde a început sa-i bata pe detinuti cu ciomege, lovindu-i unde nimerea. Când cadeau erau obligati sa se ridice si sa continuie alergarea. Dupa o ora de bataie, aceiasi detinuti au fost obligati sa bea apa si li s-a dat ordin sa se dezbrace de haina si camasa, fiind fortati sa se întinda cu pieptul gol de piatra mozaicului. Pe detinutul Maxim la Peninsula îl batuse cu o piatra peste gura pâna îi scosese toti dintii.

Macavei Ioan, locotenent colonel, Cluj. Se mândrea cu numarul mare de condamnari la moarte din dosarele lui, ca si cu palmele date unui preot caruia începuse sa îi curga sângele suvoaie. În 1992 i-a marturisit lui Victor Lungu ca cei condamnati „în contumacie” erau de fapt împuscati în drum spre tribunal si îngropati în locuri ramase necunoscute

Manciulea I. Petre, locotenent, Salcia. În februarie 1953 un subaltern al sau declara: „lt. M.P a ales în fata mea 30-40 de detinuti si a început sa-i bata cu pumnii, picioarele, aratându-mi ca asa trebuie. A batut asa de tare pe unul, lovindu-l cu pumnul în inima, de a început sa se zbata la pamânt, facând spume la gura
si tremurând”.

Mândres, capitan, Pitesti. Inspira teroare atât detinutilor, cât si subalternilor, faptul ducând la o alianta nefireasca între victime si calai, de teama represiunilor aplicate de el. Avea sadica placere sa practice, în miez de noapte, simulari de stingere a incendiilor, inundând camerele cu apa si apoi aruncând nisip. , Ion
Ioanid, Închisoarea noastra cea de toate zilele

Marici Petre, sublocotenent. În 1951, la închisoarea Suceava, l-a trimis la carcera pe detinutul Pânzariu numai în camasa si izmene, dupa ce-l batuse. Carcera nu avea geam, iar detinutul a lesinat de frig. Cât timp se afla în nesimtire a aruncat terciul fierbinte peste el. În timpul cautarii partizanilor grupului lui Liviu Margineanu, în septembrie 1952, a torturat familiile, suspecte ca îi alimenteaza, inclusiv pe copii, pe care i-a dezbracat în pielea goala, i-a întins cu fata în jos în curte si a sarit de pe prispa pe trupurile lor. „Erau asa de batuti ca nu mai puteau fi recunoscuti sub valurile de sânge” relateaza un martor. Pe cei condamnati la moarte îi executa personal. Îi ducea în cimitir si îi împusca cu un glont în ceafa.

Maromet Nicolae, capitan, Jilava, , Era fioros ca aspect, bâlbâit si incapabil sa vorbeasca corect. Îi batea personal pe detinuti, chiar si când erau scosi la plimbare. Mai avea obiceiul sa sara pe detinuti cu calul.

Marunescu Vasile, capitan, închisoarea Botosani. O bestie cu chip de om. Printre cei care au fost torturati de el în anii 1961-1963 se numara Constantin Ticu Dumitrescu .

Micutelu Constantin, locotenent major, Pitesti. Omologase o tortura personala: ridicarea celui în cauza cu scripetele pâna la tavan, de unde-i dadea drumul, brusc. Asa a omorât câtiva tarani care refuzasera colectivizarea. Lui Anghel Ilie din Visina i-a scos un testicol cu creionul. L-a anchetat si pe Constantin Noica de ale carui tipete rasuna închisoarea Pitesti.

Moldovan, ofiter politic la Luciu-Giurgeni, unde detinutii aveau un regim strict de munca fortata si înfometare si erau paziti cu câini care erau dresati sa îi sfâsie daca se prabuseau la pamânt. Detinutii morti erau ziditi direct în dig, ori, pâna se hotara ce sa se faca cu ei, erau lasati prada sobolanilor, pe o scândura, cu un cartonas de identificare în gura.,

Muraviov, maior. La Aiud, cu prilejul unei perchezitii a ramas în amintirea unui fost detinut ca având un comportament sadic. Detinutii fusesera scosi toti afara din celule, lânga zidul celularului unde li s-a ordonat sa se dezbrace la piele si sa se alinieze culcati la pamânt. Pentru ca oamenii voiau sa evite baltile cu apa si noroi, Muraviov si-a pus cizma pe spatele unuia, împingându-l cu fata în noroi. Dupa aceasta toti gardienii calcau peste detinuti, ca pe un pod viu.

Negulescu, capitan, Târgsor. Pe Gheorghe Fedorovici, operat la coloana vertebrala, Securitatea l-a luat din spital în ghips, iar dupa ancheta a fost nevoie sa fie operat din nou la coloana. La Târgsor a ajuns cu ghips de la brâu în jos. Negulescu i-a rupt coloana în bataie pentru a treia oara.

Oanca Constantin, capitan, Craiova. Detinutilor închisi în arestul unde ancheta el li s-a dat sa manânce ciorba de iarba. Era un anchetator deosebit de crud, exista marturii ca a batut cu o ranga o mama pentru a spune unde este fiul ei, iar pe celalalt fiu l-a torturat în fata ei. Documentele de arhiva descriu metodele de tortura aplicate de el: de la ora 19,30 la 20 bataie continua la talpi, tinerea în picioare, lovirea în cap cu saci de nisip, readucerea în simtiri cu socuri electrice, întinderea corpului pe scripeti.

Pandele Nicolae, locotenent colonel, seful Securitatii Iasi (1948). Petre Arsinte, anchetat la Iasi în timpul sefiei lui, scria: „dupa batai de nedescris, mi s-au legat degetele de la mâini cu câte un cablu electric si am fost supus la electrocutari în trepte, având senzatia ca întregul corp mi se descompune în celule. M-am trezit când mi se turna apa rece în cap si pe corp… ceea ce s-a repetat si alte dati… muschii faciali îmi erau macelariti de loviturile anchetatorilor, asa ca nici nu puteam mânca”.

Pasca Vasile, subofiter, Dej. A participat la uciderea lui Alexandru Bel, taran recalcitrant la colectivizare, condamnat în lipsa si devenit fugar în munti. În seara de Craciun i s-a înconjurat casa, a fost capturat, dus la Târgu Lapus si torturat, apoi readus în satul lui, Cufoaia, pus sa alerge în gradina propriei case. Securistii asezati în semicerc trageau spre el ca sa-l înspaimânte, Pasca, în schimb, l-a tintit, dupa care i-a strigat sotiei lui: „hai, scroafa puturoasa, ia-ti porcul din gradina, ca a fost lichidat”.

Pavel Ion, locotenent major. La Salcia, când era el comandant, se practicau batai fara nici o justificare, cu ranga de fier, cu cazmaua, lopata, cravasa, asasinate prin împuscare, introducerea detinutilor în carcere dezbracati, iarna; obligarea detinutilor de a intra în apa pâna la brâu pentru a taia stuf si papura, chiar si iarna; alergarea detinutilor de catre supraveghetori calare si calcarea lor sub copitele cailor; scoaterea detinutilor iarna, la munca, dezbracati si pedepsirea lor sa stea în apa înghetata ore în sir; expunerea detinutilor în pielea goala, legati de mâini si de picioare, pentru a fi muscati de tântari; profanarea cadavrelor detinutilor; îngroparea unor detinuti de vii în pamânt, multi detinuti murind astfel, sau ramânând schilozi pe viata. Ca urmare a acestor torturi, între iunie 1952 si martie 1953 au decedat 63 de detinuti, iar altii au ajuns invalizi pe viata.

Popa Ion, locotenent, Salcia. Batea detinutii cu parul. În ianuarie 1953 a dat ordin ca detinutul Lunca Dionisie sa fie izolat la carcera, dezbracat, omorându-l astfel. Prisecaru, poreclit Cap-de-Mort, plutonier, Balta Brailei. Capitanul Staresin a fost batut într-un mod îngrozitor de Prisecaru, cu pumnii si picioarele, detinutii care asistau au vazut, în scurt timp, doar „o masa de carne si sânge, care zvâcnea totusi vie”.

Stanciugel Marin, brigadier. La Canal era supranumit Hercules. I se atribuie o crima sinistra: a aruncat în cuptorul de caramida un detinut. Identitatea acestui detinut nu e certa, ar fi putut fi Dragos Rambela, frontierist din Bucuresti, fiu de general.

Saramet (Seremet), plutonier, colonia de la mina Cavnic. Lui îi apartine inventia carcerii cu sârma ghimpata pe interior. Nu accepta întreruperea muncii la mina din Cavnic, pedepsele erau executate în timpul liber, dupa iesirea din schimbul minier. A obtinut si prime datorita harniciei muncitorilor lui. Pe detinutul Tabacaru l-a lovit cu un piolet în cap, perforându-i craniul, acesta si-a pierdut memoria definitiv, comportându-se ca un copil de un an.,

Stefan, locotenent. În 1950, ca loctiitor al comandantului Maromet de la închisoarea Jilava, a hranit detinutii, o vara întreaga, cu iarba cosita de deasupra fortului pe care a fiert-o. Era deosebit de violent cu detinutii.

Strul Mauriciu, colonel, director al Securitatii Galati (1948). Fostii detinuti politici îi atribuie acte de o deosebita cruzime. În zona Vrancei, cu prilejul revoltelor taranesti din 1950-1951, Securitatea îi lega, pe cei capturati, cu sârma ghimpata, scuipându-i si umilindu-i înainte de a-i împusca.

Tandara Frant, tortionar, Bucuresti. Ca tortionar a aplicat urmatoarele metode: strângerea degetelor cu usa, bataia la testicole, sugrumarea, asfixierea, lovirea cu saculetii de nisip si cu cearsafuri ude. Fusese instruit sa simuleze nebunia si îsi exercita misiunea în saloane secrete ale Spitalului 9 la Bucuresti. Dupa propria marturie a ucis, prin injectii letale, circa 100 de oameni.

Vasile Gheorghe, locotenent major, seful sectiei Anchete a Directiei Securitatii Ploiesti. Desi era seful serviciului se ocupa si cu torturarea anchetatilor care rezistau în anchete. Constantin Ticu Dumitrescu a fost batut si torturat de acesta între anii 1949-1951. Datorita lui a murit în timpul anchetei Aurel Cazanisteanu, un tânar de 33 de ani, la 6 luni dupa arestare.

Vârlan (Vârban) Dumitru, activist de partid, Vlasca. A condus trupele de securitate în Vlasca, la înabusirea rascoalei taranilor din Ciuperceni. A ucis, descarcând automatul în trupul ei, o fata de 19 ani, Maria Gargaianu, care tragea clopotul la biserica pentru a chema oamenii la rascoala. Fata, chiar moarta, înca mai atârna de frânghie, iar Vârlan s-a urcat în clopotnita si a aruncat trupul fetei, cu intestinele iesite, în gol. Imaginea groaznica i-a facut pe sateni sa uite de frica, l-au prins pe Vârlan si l-au ucis, zdrobindu-l cu picioarele.

Visinescu, director al închisorii Râmnicu Sarat în 1951, l-a torturat personal pe Ion Mihalache, de asemeni i-a refuzat îngrijirea medicala, ba mai mult, în plina iarna, punea sa se arunce apa peste el, în celula.

Bibliografie:
Ion Ioanid, Închisoarea noastra cea de toate zilele.
Marius Oprea, Banalitatea raului.
Constantin Trifan în revista „Memoria”.
Florin Constantin Pavlovici, Tortura pe întelesul tuturor.
Stejarel Olaru, Cei cinci care au speriat Vestul.
Marius Oprea, Stejarel Olaru, Ziua care nu se uita.
Cicerone Ionitoiu, Criminali, schingiuitori, colaborationisti.
Doina Jela, Lexiconul negru.
Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii.
Al. Maier, Am fost medic la Gherla.
Colectia Anale Sighet.
Arhiva de istorie orala a Centrul International de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet (AIOCIMS) Cezar Zugravu, O antologie a crimei.

Selectie realizata de Centrul International de Studii asupra Comunismului, Memorial Sighet 2006

 

from: http://www.facebook.com

Anunțuri
Explore posts in the same categories: trăgând cu ochiul la...alţii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: