fulguiri…


ziua ȋn care…

 

poate vi se pare ciudat, dar nimeni n-a observat

fisura ce-a apărut, separându-mă

nimeni, cu excepţia unui imens roi de fluturi

ce m-a dezlegat de mine

 

cine are ceva de spus s-o facă acum sau să tacă pe vecie

dar mă-ntreb, cine oare a uitat uşa deschisă

lăsând veşniciile să se amestece

ȋntr-un prezent ambiguu?

 

dacă cineva ştie regula după care se desparte la capăt de rând

poate că mă va ajuta să-ndepărtez clivajul

astfel ȋncât jumătăţile

să  ajungă de aceeaşi parte a liniei

 

Explore posts in the same categories: ai carte?, ale mele, coltul cu poezii, de suflet...

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: