blestemul…bolilor


Chiar asa este ! Orice indispozitie are un nume pompos si necesita obligatoriu tratament medicamentos,chiar de lunga durata.Obsesia cu colesterolul este reala.Este dovedit ca valoarea foarte scazuta a colesterolului duce la depresie si suicid.Evident nu trebuie neglijate adevaratele afectiuni,dar trebuie si gandit inainte de a lua un pumn de medicamente…

In fiecare dimineata se canta imnul tarii DESTEAPTA-TE ROMANE din somnul constiintei …, pe toate posturile audio … se pare ca prinde in cele din urma, sau cel mult asta imi doresc, …. hai ca-i mult mai bine acum pentru fiecare dintre noi daca se vor destepta tot mai multi, … dupa atata suferinta in randul celor dragi, chiar si dupa disparitia lor fiecare a avut de invatat ceva pentru a putea duce lupta cu sine mai departe, trebuie sa renuntam la obiceiurile nesanatoase si recomandarile „otravitoare” ale sectorului medical… DESTEAPTA-TE ROMANE DIN SOMNUL CONSTIINTEI … si invata din experienta celor ce nu au inteles si nu s-au trezit inca …
Iata un material tare pe care l-am primit si vi-l trimit si dvs , sper sa va fie de folos… si sa reconsiderati sfaturile medicale primite.
Doi amici mergeau pe o starda. Unul dintre ei, intra intr-o farmacie sa cumpere medicamente.
Iese afara si arunca medicamentele la canal.
Celalalt il intreaba consternat:
– De ce ai aruncat medicamentele ?
– Am fost la doctor, la un consult. Mi-a dat o reteta de medicamente. L-am platit ca trebuie sa traiasca si el. Am intrat la farmacie, am platit medicamentele ca trebuie sa traiasca si farmacistul….
– Si atunci…. de ce le-ai aruncat ?
– Pai, citind contra-indicatiile am decis …ca trebuie si eu sa traiesc…

=========================================

Comerciantii de boli inventate
Buyology – Stiinta manipularii consumatorilor.

Cu treizeci de ani în urma, parea o gluma. În pragul pensionarii, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic „Merck”, se confesa revistei „Fortune”, aratându- si dezamagirea ca uriasul potential de productie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca „Merck” sa devina un fel de „Wrigley” si, dupa modelul marelui producator si distribuitor de guma de mestecat, sa „vânda la toata lumea”. Inclusiv oamenilor sanatosi. Trei decenii mai târziu, visul raposatului Gadsden a devenit realitate.
Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice tintesc din ce în ce mai agresiv catre oamenii sanatosi. Suisurile si coborâsurile vietii devin tulburari mentale; slabiciuni sau stari mai proaste, altminteri dintre cele mai obisnuite, sunt transformate în afectiuni înfricosatoare, si din ce în ce mai multi oameni normali ajung bolnavi peste noapte.
Într-o carte din 2005, „Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients”, Alain Cassels (cercetator în politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) si Ray Moynihan (journalist specializat în sanatate) fac o radiografie necrutatoare a strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur si simplu criminale, ale producatorilor de medicamente.Cei doi cercetatori dezvaluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutica mondiala, cu o cifra de vânzari de circa 500 miliarde dolari annual,exploateaza perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de subrezire fizica, de boala, … etc.
Pe masura ce, în tarile dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucura de o viata mai lunga, mai sanatoasa, mai dinamica, cu atât campaniile publicitare îi transforma pe cei grijulii cu sanatatea lor, în panicati pur si simplu. Probleme minore sunt descrise ca tulburari extrem de grave, care necesita îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transforma în „anxietate sociala”, iar tensiunea premenstruala devine „tulburare disforica premenstruala”. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie în sine.
Epicentrul acestui tip de comert sunt Statele Unite. Americanii reprezinta 5% din populatia lumii, Dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populatiei cu sanatatea s-au dublat în ultimii sase ani, din cauza ca preturile la medicamente cresc dramatic, dar mai ales pentru ca doctorii prescriu din ce în ce mai mult.
Aceeasi maladie cu alta palarie
Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. Într-un articol intitulat uluitor „Arta de a cataloga starea de sanatate” (The Art of Branding a Condition – în Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explica metodele prin care firmele sale „favorizeaza crearea” tulburarilor medicale:
– reevaluarea starii de sanatate;
– redefinirea unor boli cunoscute de mult si rebotezarea lor;
– crearea unor disfunctii din nimic; (preferatele lui Parry sunt disfunctia erectila, deficitul de atentie la adulti si sindromul disforic premenstrual).
Cu o sinceritate dezarmanta, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc conditiile pentru crearea pietei pentru produse precum Viagra sau Prozac.
Sub patronajul firmelor de marketing, experti medicali si guru precum Parry se asaza la aceeasi masa pentru a descoperi „idei noi despre boli si stari de sanatate”.
Totul este ca acestea sa li se prezinte potentialilor clienti într-o maniera noua, inedita. Un raport al Business Insights, destinat conducatorilor de multinationale din sectorul farmaceutic este înca si mai clar:
Capacitatea de „a crea piete pentru boli noi” se traduce în cifre de vânzare de miliarde de dolari.
Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul în care oamenii privesc afectiunile banale. Ei trebuie „convinsi” ca „probleme acceptate pâna acum ca usoare disconforturi” necesita „interventia medicului”. Acelasi raport are si o concluzie optimista pentru viitorul industriei farmaceutice: „Anii care vor veni vor if martorii crearii bolilor nasite de firme”.
Este evident dificil sa trasezi o linie între omul sanatos si omul bolnav. Dar este la fel de evident ca, cu cât se extinde aria de definire a unei patologii, cu atât ea va atinge mai multi bolnavi potentiali. Si cu atât mai mult vor creste vânzarile de medicamente.
Deseori, afirma Cassels si Moynihan, expertii medicali care redacteaza protocoalele de tratament (acestea cuprind suma tehnicilor ce trebuie aplicate în functie de cazul aflat sub îngrijire) sunt în acelasi timp platiti de industria farmaceutica. Iar industria prospera daca protocoalele Le favorizeaza vânzarile. Potrivit acestor experti, 90% dintre americani sufera de o tulburare numita… Hipertensiune arteriala”; aproape jumatate dintre americance sufera de disfunctia botezata FSD (disfunctie sexuala feminina); iar 40 de milioane de americani AR trebui urmariti atent din cauza nivelului ridicat al colesterolului. Bineînteles, toate aceste maladii sunt vindecabile cu medicamente. Iar metodele de preventie sunt trecute în plan secundar.
Racolarea medicilor agenti publicitari
Medicul generalist Des Spence povesteste în „British Medical Journal” din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care AR if trebuit sa faca din el un expert într-o maladie nascocita de imaginatia industriei.
Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria: ” cautam lideri de opinie (…) a caror munca va trebui sa influenteze gestionarea si terapia viitoare ale disfunctiei sexuale feminine (…) prin dorinta hipoactiva.”
Firmele care au o boala de inventat pentru a crea o piata pentru un anumit medicament racoleaza medici pe care îi folosesc într-o schema de marketing cu scopuri stabilite dinainte si în care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de miscare.
Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar si al prestigiului, notorietatii, pecare o asemenea campanie o aduce. Dar, „partea cea mai neplacuta în toata aceasta poveste”, continua Spencer, „este lipsa oricarei legitimitati medicale a disfunctiei sexuale feminine prin dorinta hipoactiva. (…) Industria trebuie sa transforme aceasta disfunctie banuita, în boala grava. Iar pentru aceasta e important sa existe o acoperire mediatica, marturii ale celebritatilor, dar mai ales sacrosancti experti medicali care legitimeaza totul. ,Expertii’ estimeaza ca 40% dintre femei ,sufera’ de aceasta ,boala’. Iata un exemplu de simplificare numai buna pentru a fi citata peste tot!
Uneori aceasta ,problema’ este prezentata ca un aspect al luptei feministe, când, de fapt, e vorba doar de manipulare cinica. Deseurile pe care le produce acest tip de activitate farmaceutica otravesc viata prin mesajul pe care-l vehiculeaza:slabiciunea dvs. (tristete, calvitie, libido în scadere etc) este automat simptom de boala”, conchide medicul din Glasgow .
Epidemia de marketing
În best-seller-ul „Die Krankheitserfinder” (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german, stabilit în America si corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist si The Guardian, explica în ce mod industria farmaceutica în colaborare cu expertii de marketing a impus scaderea arbitrara a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sanatosi sa devina peste noapte bolnavi; explica de ce de vreo doua decenii femeile la menopauza sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vânzarile la medicamentele care ar preveni fracturile; explica tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o piata impresionanta a pilulelor care trateaza impotenta.
Între 1984 si 1987, „Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder” (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean-Claude St-Onge în „Reversul pilulei”, publicata la Montreal, Ecosocietes, în 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbata definitia bolnavului.
Oricine resimte la un moment dat o stare de rau devine automat bolnav. Si, bineînteles, comenteaza malitios St-Onge, pentru fiecare boala exista un medicament. Iata câteva exemple de „boli noi”:
– timiditatea este reciclata sub numele de „anxietate sociala”
– naturala regurgitare la bebelusi devine „reflux esofagian patologic”
– omeneasca senescenta se transforma în „insuficienta circulatorie cerebrala”
– pâna si stresul de la loterie este legat de „traumatismul biletului necâstigator”
În aprilie 2004, o ancheta extrem de bine documentata si aprofundata, realizata de Lisa Cosgrove, cercetator la University of Masachussets Boston, si publicata în prestigioasa revista „Psycho-Therapy and Psychosomatics”, a demonstrat ca mai bine de jumatate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost platiti de firmele care fabrica exact medicamentele care trateaza asa-zisele boli noi introduse în manual.
Impresia de depresie
Numarul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de sapte ori din 1970 pâna în 1996, releva St-Onge. În Statele Unite numarul de consultatii în urma carora sau prescris antidepresive s-a dublat între 1980 si 1989. O tendinta similara s-a înregistrat în tot Occidentul. Numarul femeilor
care iau antidepresive este triplu fata de cel al barbatilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate ca antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor usoare la
adulti, ele sunt prescrise masiv. Doua sunt motivele pentru care medicii o fac totusi:
1. În 1990, Organizatia Mondiala a Sanatatii a pus la punct un program de formare rapida, cu durata de o jumatate de zi, care sa permita medicilor sa puna un diagnostic într-un timp scurt, pornind de la ghidurile clinice. Permisiunea acordata, astfel, medicilor generalisti de a trata depresia a dus la multiplicarea de câteva ori a vânzarilor de antidepresive.
2. Societatile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în mod repetat ca rata crescânda a sinuciderilor este vina lor, pentru ca nu prescriu suficiente antidepresive.
Lobby-stii au lansat chiar ideea ca 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile de „medicalizarea” a vietii. Altadata, ele mergeau la medic când erau gravide, acum îl consulta în chestiuni de contraceptie si de menopauza. De altfel, se vorbeste deja si de „perimenopauza” (perioada de dinainte de instalare a menopauzei si pâna la instalarea ei propriu-zisa), o noua afectiune care se încearca a fi popularizata. Ca urmare, femeile devin mari consumatoare de pastile pe perioade mari de timp.
Cherchez la femme malade!
Hormonoterapia substitutiva este un un pas urias pentru „medicalizarea” vietii femeii. Cu toate ca 75% dintre femei nu manifesta nici un simptom deranjant când ajung la menopauza, producatorii farmaceutici si expertii lor de marketing apeleaza la frica de îmbatrânire a femeilor pentru a-si vinde produsele. Si asta în ciuda deselor efectesecundare ale tratamentului: dureri de cap, greturi, infectii genito-urinare, varice la picioare, sensibilitate mamara etc.
Cu atât mai mult cu cât comunitatea medicala nu ajuns la un consens privind eficienta hormonoterapiei substitutive, multi avertizând asupra utilizarii iresponsabile a tratamentului.
Osteoporoza, procesul normal de scadere a densitatii osoase odata cu vârsta, face si el o tinta de marketing din femeia de vârsta a doua. Dar probabil cel mai sfruntat tertip al firmelor de farmaceutice este deja pomenita disfunctie sexuala la femei (DSF). Peste 40% dintre femeile între 18 si 59 de ani ar suferi de ea. De unde aceasta cifra? St-Onge ne lamureste. Un studiu facut în Statele Unite cerea unui numar de 1500 de femei sa raspunda cu da sau nu la 7 întrebari. Daca raspundeau cu da fie si numai la una dintre întrebari, erau catalogate ca suferind de DSF. Printre ele, se numarau cele care declarau ca vreme de mai mult de doua luni în ultimul an nu au simtit dorinta sexuala, au simtit anxietate fata de propria performanta sexuala sau au avut probleme de lubrifiere. (Journal of the American Medical Association, 1991)
Farmacoterapia fricii
Cea mai eficienta strategie de marketing pentru „vânzarea”bolilor” este frica.Pentru a vinde femeilor la menopauza hormonul de substitutie s-a mizat pe frica de criza cardiaca. Pentru a vinde parintilor ideea ca cea mai mica depresie necesita un tratament greu si îndelungat s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama mortii premature. Si asta în pofida faptului ca de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbeste deja de „farmacoterapia fricii”.

Alaturi de „mongering disease”, negotul cu boli.
„Daca altadata puteam spera sa gasim un tratament pentru fiecare boala, negustorii de sanatate, astazi, mai mult ca niciodata, par sa vrea a gasi o boala pentru fiecare medicament fabricat”, constata medicul Martin Winkler în postafata lucrarii lui Jorg Blech, „Inventatorii de boli”. „Manipulând membrii influenti ai comunitatii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat încet, încet normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arteriala etc) pentru a obtine astfel cresterea numarului pacientilor susceptibili a fi tratati”.
Caci, conchide Winkler, „a-i face pe niste oameni perfect sanatosi sa creada ca trebuie sa se îngrijesca pe viata, reprezinta pentru fabricanti o veritabila renta viagera.”

 

(material primit pe mail)

Explore posts in the same categories: Bestiarium..., vorbe primite, vorbe-napoiate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: