zile fără număr


 

de obicei, mă trezeam numărând câte ceva:

prieteni, evenimente, trăiri, zile

apoi am ȋnceput să uit

iar numerele ȋmi  erau tot mai străine

forme goale, năluciri, depărtări

 

copacul nu-şi numără frunzele

eu ȋmi pierd vorbele

cerul nu-şi numără aripile

eu imi uit trăirile

pârâul nu-şi numără pietrele

eu nu-mi găsesc  malurile

 

copac de aş fi m-aş desvorbi

cer  de aş fi m-aş destrăi

apă de aş fi m-aş pierde-n iarba deasă

dar cui ȋi pasă

când ajung acasă?

 

 

Explore posts in the same categories: ai carte?, ale mele, coltul cu poezii, de suflet...

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: