Arhivă pentru Iulie 2013

fulguiri…

Iulie 8, 2013

pot fi

 

lucrurile inutile sunt vizibile

pentru că celelalte îşi văd lungul nasului

şi îşi cunosc locul

 

cerul nu-şi numără norii pentru a-şi vedea preaplinul

şi nici norii nu-şi caută locul sau culoarea

ei se nasc şi mor, pete de culoare

rătăcitoare

 

copacul nu-şi numără frunzele şi nici rădăcinile

dar pământul simte fiecare fir ce se naşte

sfărâmându-i stabilitatea

şi e conştient că fără rădăcini

s-ar pierde pe sine

 

atâta timp cât capul meu sprijină cerul

fără a pretinde recunoştinţă

şi picioarele calcă pământul fără a plăti tribut

eu sunt.

 

lumea nu este nici mai bogată şi nici mai săracă

pentru că eu sunt

dar cine oare e dispus să-mi ia locul?

de-a dreapta si de-a stanga

Iulie 8, 2013

Raul are multe fete   Raul are multe fete

Raul nu isi are originea in Dumnezeu. Intreaga creatie a fost adusa la existenta cu totul buna si vietuia in bine. Prin libertate, o parte din ingerii buni s-au ridicat impotriva lui Dumnezeu si au devenit rai. Asadar, diavolul a fost creat bun de Dumnezeu, dar prin voia sa a cazut din bine si a devenit rau.

Raul exista ca posibilitate pentru libertatea ingerilor. Fara aceasta posibilitate, libertatea lor nu era deplina. Daca ingerii nu ar fi putut face raul, nu ar fi fost cu adevarat liberi. Dar aceasta posbilitate nu cerea actualizarea ei. Dimpotriva, savarsirea raului le-a adus caderea. Parintele Dumitru Staniloae spune ca raul va exista la nesfarsit in diavoli pentru ca ei vor socoti in veci ca vor ajunge o data si o data la fericirea infinitatii fara recunoasterea lui Dumnezeu si fara iubirea Lui. Iar parintele Galeriu afirma ca ei sunt straini de smerenie, cea care te face sa-ti cunosti locul si firea. Ori raul este o stare impotriva firii si nu conform firii.

Prin inselarea diavolului, omul poate ajunge sa fie lucrator al raului. Am spus prin inselare, pentru ca diavolul ne cucereste prin momeala falsei frumuseti. Raul nu ni se prezinta ca rau, ci sub chipul binelui. Si prin acest chip, omul este sedus. Daca raul ar exista fara chipul binelui, el nu ar fi eficient. Raul are nevoie cel putin de iluzia binelui pentru a-l face pe om sa cada din lucrarea poruncilor lui Dumnezeu. In acest sens avem si zicala „drumul spre iad e pavat cu bune intentii”. Astfel, omul inselat traieste intr-o lume falsificata, ireala, necunoscand adevarata semnificatie a celor existente si nici raporturile dintre ele. Prin inselare, omul ia drept adevarat ceea ce este fals, socoteste raul bine.

Avand in vedere ca raul nu exista ca principiu ontologic, ci apare in mod secundar prin parasirea binelui, el poate fi combatut. Georgios Mantzaridis afirma ca raul, desi inexistent prin sine insusi, capata existenta in fiintele cu libertate de alegere care parasesc binele. Sfantul Maxim Marturistorul spune ca raul sta in folosirea stramba a puterilor sadite in firea omului si a lucrurilor. „Raul este abaterea lucrarii puterilor sadite in fire de scopul lor…, sau miscarea nerationala a puterilor naturale de la scopul lor”.

Pentru a pune capat raului, trebuie sa fim atenti la fiecare gand, cuvant si fapta, pentru ca in ele se poate ascunde raul. Din acest motiv este nevoie de o cercetare cat mai deasa a duhovnicului. Raul are multe fete, nu intotdeauna iti dai seama de existenta lui. Sfantul Ignatie Briancianinov spune ca „Demonii se silesc sa intre in comuniune cu omul si sa-l supuna, nu intotdeauna prin ganduri vadit pacatoase, ci il indeamna, la inceput, la actiuni care nu au nimic rau in sine, adesea chiar bune in aparenta, iar pe urma, capatand posibilitatea de a-l inrauri pe om si de a pune stapanire asupra lui, il arunca in faradelegi, care astfel sunt niste urmari ale ascultarii indemnurilor dracesti de la inceput. Acest lucru ne arata cat de stramta si cu cate necazuri ne este calea si cu cata trezvie trebuie sa pasim pe ea”.

Sa va daruiasca Dumnezeu putere sa nu aduceti in minte nimic din cele izvoratoare de neliniste, dezorientare si devieri.

Adrian Cocosila

 

articol preluat: http://www.crestinortodox.ro/editoriale/raul-multe-fete-141201.html

tristele

Iulie 8, 2013

Tristetea si mahnirea

Dumnezeu a pus tristetea in noi. Dar nu ca sa ne facem rau, la vreme si in situatii nepotrivite, distrugandu-ne astfel sanatatea sufletului si a trupului, ci ca sa dobandim prin ea cat mai mult folos duhovnicesc. De aceea, nu trebuie sa ne intristam atunci cand patim ceva rau, ci atunci cand savarsim ceva rau. Insa noi am facut totul pe de-a-ndoaselea. Astfel, chiar daca am savarsi nenumarate rele, nu ne intristam, nici nu ne pare rau. Dar daca patim si cel mai mic rau, cadem in cea mai adanca mahnire si nu ne mai gandim ca tristetile sunt semnul grijii pe care Dumnezeu o are fata de noi.

Dar de ce vorbesc numai despre tristetile acestei vieti? Oare amenintarea osandei vesnice nu este tot un semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu, mai mult chiar decat fagaduinta bucuriei vesnice? Pentru ca daca n-ar exista amenintarea chinurilor fara sfarsit, putini ar fi aceia care ar castiga mantuirea. Pentru noi, lenesii, nu ajunge fagaduinta bunatatilor ceresti. Trebuie sa ne temem, ca sa ne miscam spre virtute.

Asadar, tristetea si mahnirea nu ne-au fost date ca sa suferim cand ne moare o persoana apropiata, cand pierdem bani sau cand suntem incercati de vreo nenorocire, ci ca sa ne ajute in lupta noastra duhovniceasca. Sa ne intristam nu pentru raul pe care ni-l pricinuieste aproapele, ci pentru pacatele noastre, cu care il intristam pe Dumnezeu. Pacatele il alunga pe Dumnezeu, pe cand supararile pe care ni le pricinuiesc ceilalti il aduc aproape de noi, ca sa ne apere.

Si oricum ar fi, sa stii ca de tristeti, chinuri, ispite si suparari nu scapi in viata de pe pamant. Trebuie sa dai piept cu toate acestea fara teama, inarmat fiind cu credinta, nadejde si rabdare. Sa iti doresti sa nu cazi niciodata in ispita. Dar cand Dumnezeu ingaduie ca cazi, sa nu te superi, nici sa nu te tulburi in inima ta. Fa in schimb tot ce poti, ca un ostas vrednic al lui Hristos.

Ostasii viteji, atunci cand aud trompeta ca ii cheama la batalie, gandindu-se la victorie si la izbanzile inaintasilor lor, se arunca in lupta cu mult curaj. La fel si tu, atunci cand esti chemat la lupta duhovniceasca, sa-ti aduci aminte de izbanzile sfintilor mucenici si sa te lupti cu vitejie, entuziasm, credinta si bucurie.

Crestinul nu se poate intrista decat atunci cand el sau aproapele sau fac ceva impotriva voii lui Dumnezeu. De aceea, nu trebuie sa se intristeze cei care sunt vorbiti de rau, ci cei care vorbesc de rau. Pentru ca cei care sunt vorbiti de rau nu vor trebui sa dea socoteala pentru vorbele care s-au spus despre ei. Cei ce trebuie sa se nelinisteasca si sa tremure sunt oamenii care ii vorbesc de rau pe ceilalti, caci mai devreme sau mai tarziu vor fi dusi fara voia lor dinaintea tronului de judecata a lui Dumnezeu, unde vor da socoteala pentru spusele lor. De asemenea, cei care vorbesc de rau trebuie sa se nelinisteasca si pentru cat anume din ce au spus este adevarat.

Asadar, oamenii pacatosi sunt vrednici de mila, chiar daca nici un om nu vorbeste rau de ei. Dimpotriva, vrednici de a fi invidiati sunt oamenii virtuosi, chiar daca lumea ii dispretuieste. Pentru ca atunci cand omul are constiinta curata, oricate valuri s-ar ridica asupra sa, el va ajunge negresit la un port linistit. insa atunci cand are pe constiinta fapte murdare, chiar daca toate i-ar merge din plin si chiar daca marea ar fi linistita, in cele din urma se va scufunda.

Cu stomacul nostru ce se petrece? Atunci cand avem stomac sanatos, chiar daca mancam ceva greu, mistuim pana la capat, fara greata sau arsuri. Pe cand daca stomacul nostru este vatamat in vreun fel, chiar si cea mai usoara hrana pe care o mancam este mistuita cu greutate, ca si cum ar trebui sa mistuim cea mai grea dintre mancaruri.

Ce vreau sa spun prin aceasta? Ca sufletul care sufera de intristare si mahnire nici nu va putea sa se foloseasca din cele ce ii spui, nici nu va putea sa spuna vreun lucru bun de la el. La fel cum un nor gros impiedica razele soarelui sa ajunga pe pamant, si tristetea, ca un alt nor gros, acopera sufletul si nu il lasa sa fie luminat de razele ratiunii. De aceea, de obicei, omul adancit in tristete, fie vorbeste aiurea, fie se cufunda in tacere. Va aduceti aminte de cei trei prieteni ai lui Iov? Atunci cand l-au vazut plin de rani si sezand pe necuratii, au izbucnit in plans si si-au rupt hainele de pe ei. Dupa aceea, au stat cu el timp de sapte zile si sapte nopti. Dar vazand cat de mare era durerea lui, nici unul nu a deschis gura sa spuna ceva. Stiau ca pentru omul care sufera, cea mai buna este tacerea si linistea (Iov 2, 11-13).

Dar noi sa nu ingaduim sa fim atat de tristi, incat fie sa vorbim fara sens, fie sa ne cufundam cu totul in tacere. S-a abatut asupra noastra vreo ispita sau vreo incercare? Dumnezeu, Care a ingaduit sa fim ispititi, Stie si cand va inceta ispita. Fiind atotputernic, Dumnezeu poate sa ne scape de orice rau atunci cand vine vremea, mai ales daca ne pocaim pentru pacatele noastre si ne intoarcem aproape de El.

Sunt, cu adevarat, vrednici de admirat cei care primesc cu bucurie sa arda in focul ispitelor. Acestia ne aduc aminte de cei trei tineri, Anania, Misail si Azaria pe care nu ii atingeau flacarile din cuptorul unde fusesera aruncati de regele Babilonului Nabucodonosor pentru faptul ca nu voiau sa se lepede de credinta in adevaratul Dumnezeu (Dan. 3, 1-33). Cei trei tineri viteji nici nu s-au tulburat si nici nu si-au pierdut curajul atunci cand au auzit de moartea infricosatoare care ii astepta. Credinta si dragostea lor fata de Dumnezeu erau atat de mari, incat au primit moartea cu bucurie. Iar in cuptor fiind, nu faceau nimic altceva decat sa slaveasca numele lui Dumnezeu. De aceea, El nu a ingaduit sa fie atins nici un fir de par de pe capul lor. Astfel, au iesit din cuptor biruitori, iar aceasta intamplare minunata este pomenita si astazi de catre oameni.

Acelasi lucru se poate spune si despre sfinti, li admiram si ii cinstim pentru ca au indurat cu bucurie primejdii, prigoane, vorbele rele, chinuri si chiar moartea. I-au impresurat o mie de ispite, iar ei nu s-au intristat. Au trecut prin primejdii nenumarate si au ramas cu sufletul senin. Au fost dusi la taiere, iar ei se bucurau. Ceea ce pentru omul de rand este o mare nenorocire – vorbesc acum de pierderea vietii -, pentru ei a fost cea mai mare binecuvantare, fiindca au cunoscut ca pentru robii credinciosi ai lui Dumnezeu moartea nu este decat eliberarea de chinurile pamantesti si mutarea in vesnicia preadulcei imparatii ceresti. Au mai cunoscut, insa, ca daca este nevoie, omul este izbavit in chip minunat de moartea trupeasca, atunci cand crede si nadajduieste fara sa sovaie in pronia lui Dumnezeu.

Amintiti-va ce s-a intamplat in timpul calatoriei Apostolului Pavel la Roma, ca prizonier. Pe cand vaporul in care se aflau el si soldatii care il insoteau ajunsese in apropiere de tarmurile Cretei, s-a pornit dintr-odata o furtuna puternica pe mare. Furtuna a continuat mai multe zile, astfel incat calatorii isi pierdusera nadejdea ca isi vor mai putea salva vietile. Atunci Pavel, dupa ce a chemat la el echipajul si pe calatori, a spus: Dar acum va indemn sa aveti voie buna, caci nici un suflet dintre voi nu va pieri, ci numai corabia. Caci mi-a aparut in noaptea aceasta un inger al Dumnezeului, al Caruia eu sunt si Caruia ma inchin, zicand: „Nu te teme, Pavele. Tu trebuie sa stai inaintea Cezarului; si iata, Dumnezeu ti-a daruit pe toti cei ce sunt in corabie cu tine „.

Mereu sa-l avem in gandul nostru pe Apostolul Pavel, care a fost atat de incercat, dar care a si primit nespuse binecuvantari de la Dumnezeu. Este foarte folositor sa ne aducem aminte de binefacerile lui Dumnezeu asupra oamenilor. Este ca atunci cand ne aducem aminte de binele pe care ni l-a facut vreun prieten: dragostea noastra fata de el sporeste. De aceea, sa ne amintim mereu de primejdiile din care ne-a izbavit Dumnezeu, iar evlavia noastra fata de El va creste si ne vom stradui mai mult sa-I placem si sa dobandim virtutile sfinte.

Prin cate incercari n-a trecut Pavel! El insusi vorbeste despre ele, pe scurt, intr-o Epistola adresata corintenilor: In osteneli mai mult, in inchisori mai mult, in batai peste masura, la moarte adeseori. De la iudei, de cinci ori am luat patruzeci de lovituri de bici fara una. De trei ori am fost batut cu vergi; o data am fost batut cu pietre; de trei ori s-a sfaramat corabia cu mine; o noapte si o zi am petrecut in largul marii. in calatorii adeseori, in primejdii de rauri, in primejdii de la talhari, in primejdii de la neamul meu, in primejdii de la pagani; in primejdii in cetati, in primejdii in pustie, in primejdii pe mare, in primejdii intre fratii cei mincinosi; In osteneala si in truda, in privegheri adeseori, in foame si in sete, in posturi de multe ori, in frig si in lipsa de haine. Pe langa cele din afara, ceea ce ma impresoara in toate zilele este grija de toate Bisericile (2 Cor. 11, 23-28).

Ati vazut cate a indurat fericitul Apostol pentru a propovadui Evanghelia? Un singur rau era de ajuns sa-l mahneasca si sa-l intristeze peste masura. Si totusi, nici una din aceste nenorociri nu l-a facut sa-si piarda curajul si nici sa se intristeze in inima sa. Un singur lucru il intrista. Iata ce scrie despre aceasta: Cine este slab si eu sa nu fiu slab? Cine se sminteste si eu sa nu ard? (2 Cor. 11, 29). Nici nu-i pasa de slabiciunile sale, ba chiar se lauda cu ele: Daca trebuie sa ma laud, ma voi lauda cu cele ale slabiciunii mele! (2 Cor. 11, 30). Pentru fratii sai, insa, se intrista atunci cand afla ca nu le mergea bine sau ca erau la vreme de mare ispita. Atunci, ardea si el in focul durerii. Si pentru ca in Biserica mereu era cineva care suferea, nici suferinta Apostolului Pavel nu se stingea niciodata. Iar durerea sa era cu atat mai mare, atunci cand ii vedea pe fratii sai iudei ca raman in necredinta lor. Ajungea sa spuna: As fi dorit sa fiu eu insumi anatema de la Hristos pentru fratii mei, cei de un neam cu mine, dupa trup (Rom. 9, 3). Cu alte cuvinte, ar fi preferat sa cada in focul iadului, decat sa-i vada pe evrei ca raman necredinciosi. Si pentru ca nu a izbutit sa-i aduca pe calea credintei in Hristos, se poate lesne intelege cat a suferit pentru ei: a indurat suferinte mai mari decat ale celor osanditi la iad.

Sa ne amintim de un alt episod pilduitor din viata Sfantului Apostol Pavel. De ani de zile il chinuia o boala. Si de trei ori s-a rugat lui Dumnezeu sa-l vindece. Dar raspunsul pe care l-a primit a fost: iti este de ajuns harul Meu, caci puterea Mea se desavarseste in slabiciune (2 Cor 12, 9). De ce se vadeste puterea lui Dumnezeu in slabiciunea omeneasca? Pentru ca omul, prin puterile sale, nu reuseste cine stie ce, dar daca este intarit de Dumnezeu, poate sa infaptuiasca lucruri mari si minunate: sa scoale morti din morminte, sa vindece orbi, sa curete leprosi si multe alte minuni. Dar sa nu ceara sa scape de frica, de primejdii si de boli. Pe acestea Dumnezeu le ingaduie, pentru ca omul sa se smereasca.

Sau poate suferi pentru ca oamenii uneltesc impotriva ta, te prigonesc si te lovesc? Sa nu crezi ca patesti toate acestea din cauza faptului ca Dumnezeu nu are putere sa te ajute, ci pentru ca in suferinta pe care o induri, sa se arate, in fapt, puterea Sa: atunci cand esti prigonit si izbutesti sa-ti invingi dusmanul, cand esti chinuit si te arati mai puternic decat cel care te chinuieste, cand esti intemnitat si schimbi inima celor care te pazesc, cand esti batjocorit si ierti, la fel cum a facut Hristos.

Stiu si eu cat de infricosatoare si greu de suferit sunt bataia de joc, vorbirea de rau si orice alta rautate din partea semenilor nostri. Iar atunci cand ne face rau sau ne batjocoreste un om pe care noi l-am ajutat, fapta devine cu atat mai greu se suportat. in asemenea imprejurari, daca nu avem smerenie si indelunga-rabdare, suntem coplesiti de suparare si de manie.

Dar orice ni s-ar intampla, sa nu se pese de vorbele celorlalti, ci de dreptatea din cuvintele lor. Asadar, daca ne acuza cu dreptate, trebuie sa plangem si sa ne pocaim. Iar daca ne acuza pe nedrept, trebuie pe aceia sa-i plangem, iar pe noi sa ne fericim, aducandu-ne aminte de cuvintele Domnului: Fericiti veti fi voi cand va vor ocari si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra (Matei 5, 11). in asemenea imprejurari sa nu va intristati, ci sa va bucurati, pentru ca veti primi multa rasplata in ceruri.

Sfantul Ioan Gura de Aur

articol preluat: http://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/tristetea-mahnirea-68531.html

de al nuc citire

Iulie 8, 2013

 

Funzele de nuc, izvor nesecat de sănătate  Frunze de nuc Nucul este o adevarata farmacie, in scop terapeutic putand utilize aproape totul: frunzele, fructele, cojile verzi care pica toamna indata ce fructele s-au copt. Nucul infloreste in luna mai inca dinaintea formarii si aparitiei frunzelor. Frunzele proaspete se aduna la inceput de iunie, nucile verzi in mijlocul lunii iunie, atata timp cat mai pot fi intepate usor, cojile verzi de nuca se culeg putin inainte de a se coace si de a deveni maro, iar fructele coapte in septembrie.  Frunzele de nuc trebuie culese atunci cand sunt tinere si de un verde intens. Satenii sustin ca frunzele de nuc cele mai bune pentru leacuri sunt cele care se culeg pana in sarbatoarea Sanzienelor, adica pana pe la jumatatea lunii iunie. Odata culese, frunzele se taie sau se rup si se pun la uscat, in strat subtire, pe hartie alba, in locuri umbroase si bine aerisite. Se pastreaza in pungi de hartie sau saculeti de panza.  Frunzele de nuc pot fi folosite pentru diverse afectiuni, atat intern cat si extern, sub forma de infuzie sau decoct. Infuzia din frunze de nuc se obtine turnand o cana de apa clocotita peste o lingurita plina varf de planta uscata. Se acopera vasul, se lasa cateva minute la infuzat si se poate bea in tulburari digestive si pentru curatarea sangelui. Frunzele de nuc uscate, in amestec, parti egale, cu frunze de agud si teci de fasole, au efect hipoglicemiant. Extern, cu frunze de nuc se pot face bai partiale sau generale. Din frunzele verzi care sunt acum din abundenta, se poate face o fiertura mai concentrata impotriva transpiratiei picioarelor si a unghiilor infectate, de la maini ori picioare.  Aceeasi fiertura poate fi folosita si ca remediu impotriva caderii parului. Dupa spalat, se unge bine radacina parului cu infuzie, e bine ca parul sa fie mai scurt, si se lasa sa se usuce liber, fara a-l forta cu uscatorul. Pentru bai generale, se foloseste o infuzie din frunze uscate, 100 grame la 4 litri de apa clocotita care, dupa ce se infuzeaza, se toarna in apa din cada. Cat exista frunze verzi, infuzia poate fi facuta din 3-4 maini de frunze la 4 litri de apa. Baile generale cu frunze de nuc se fac pentru tratarea bolilor de piele, eczeme, urticarie, bube purulente, furuncule. Paralel, se bea zilnic, macar o cana de ceai de frunze uscate. Apa din cada nu trebuie sa treaca de mijloc, cand se sta sezut in cada si sa nu dureze mai mult de 15 minute.  Cu o infuzie mai concentrata, doua lingurite de planta la o cana de apa clocotita, se poate face gargara impotriva durerilor de gat sau clatiri ale gurii in caz de gingivita, parodontoza, rani ramase dupa extragerea maselelor. Infuzia de frunze de nuc se recomanda si impotriva tenurilor grase, acneice, iritate. Se pun pe fata comprese calde, la temperatura corpului, care au efect astringent. Frunzele de nuc verzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un unguent bun in tratarea durerilor reumatice.
Funzele de nuc, izvor nesecat de sănătate

Frunze de nuc
Nucul este o adevarata farmacie, in scop terapeutic putand utilize aproape totul: frunzele, fructele, cojile verzi care pica toamna indata ce fructele s-au copt. Nucul infloreste in luna mai inca dinaintea formarii si aparitiei frunzelor.
Frunzele proaspete se aduna la inceput de iunie, nucile verzi in mijlocul lunii iunie, atata timp cat mai pot fi intepate usor, cojile verzi de nuca se culeg putin inainte de a se coace si de a deveni maro, iar fructele coapte in septembrie.

Frunzele de nuc trebuie culese atunci cand sunt tinere si de un verde intens. Satenii sustin ca frunzele de nuc cele mai bune pentru leacuri sunt cele care se culeg pana in sarbatoarea Sanzienelor, adica pana pe la jumatatea lunii iunie. Odata culese, frunzele se taie sau se rup si se pun la uscat, in strat subtire, pe hartie alba, in locuri umbroase si bine aerisite. Se pastreaza in pungi de hartie sau saculeti de panza.

Frunzele de nuc pot fi folosite pentru diverse afectiuni, atat intern cat si extern, sub forma de infuzie sau decoct. Infuzia din frunze de nuc se obtine turnand o cana de apa clocotita peste o lingurita plina varf de planta uscata. Se acopera vasul, se lasa cateva minute la infuzat si se poate bea in tulburari digestive si pentru curatarea sangelui.
Frunzele de nuc uscate, in amestec, parti egale, cu frunze de agud si teci de fasole, au efect hipoglicemiant. Extern, cu frunze de nuc se pot face bai partiale sau generale. Din frunzele verzi care sunt acum din abundenta, se poate face o fiertura mai concentrata impotriva transpiratiei picioarelor si a unghiilor infectate, de la maini ori picioare.

Aceeasi fiertura poate fi folosita si ca remediu impotriva caderii parului. Dupa spalat, se unge bine radacina parului cu infuzie, e bine ca parul sa fie mai scurt, si se lasa sa se usuce liber, fara a-l forta cu uscatorul. Pentru bai generale, se foloseste o infuzie din frunze uscate, 100 grame la 4 litri de apa clocotita care, dupa ce se infuzeaza, se toarna in apa din cada. Cat exista frunze verzi, infuzia poate fi facuta din 3-4 maini de frunze la 4 litri de apa. Baile generale cu frunze de nuc se fac pentru tratarea bolilor de piele, eczeme, urticarie, bube purulente, furuncule. Paralel, se bea zilnic, macar o cana de ceai de frunze uscate. Apa din cada nu trebuie sa treaca de mijloc, cand se sta sezut in cada si sa nu dureze mai mult de 15 minute.

Cu o infuzie mai concentrata, doua lingurite de planta la o cana de apa clocotita, se poate face gargara impotriva durerilor de gat sau clatiri ale gurii in caz de gingivita, parodontoza, rani ramase dupa extragerea maselelor. Infuzia de frunze de nuc se recomanda si impotriva tenurilor grase, acneice, iritate. Se pun pe fata comprese calde, la temperatura corpului, care au efect astringent.
Frunzele de nuc verzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un unguent bun in tratarea durerilor reumatice.

 

Material primit pe mail

cu numele la control…

Iulie 7, 2013

STATISTICI DE NUME

Cu toate că românul este cunoscut ca o fire inventivă, ce nu duce lipsă de imaginaţie indiferent de situaţie, este clar că în cazul celor care au ales numele de mai jos, au fost nişte pene de neuroni ce le vor marca pe viaţă copiii.

In România există zece români care au exact acest nume de familie – Președinte. Iar ținând cont de

acesta, alți 22 de conaţionali se numesc Ministru. Aceasta este însă o varianta delicată şi care nu aduce un prejudiciu de imagine purtătorilor.  Sunt insa români, 219 la număr, care se numesc Bețivu, iar 850 poartă numele de Nebunu, 515 de Blegu, 65 de Portocală și 18 de Lămâia. Doi cetățeni români poartă prenumele de Justiția, unul de Expertiza, unul de Prostu, trei de Poliția, doi de Facultatea, unul de Farmacia și unul de Semafor.

Distracţia maximă vine însă când întâlnim persoane pe care le cheamă Păsărică (1.600), Bucă (2.996), Bucilă (228), Coi (3), Mortu (581), Pipi (226), Curu (6), Bounegru (611), Boubătrân (119), Puţică (244), Regulatu (27), Sfârc (16), Găinaţ (61), Bulan (7), Gunoi (50), Jegu (90), Nespălatu (71), Găleată (276), Castron (25), Belibou (507), Labă (880), Flocea (1.728), Sulică (540), Muia (233) sau Oasenegre (109).

Unii sunt chiar şi în parlament…

Si la alte popoare e la fel: Bush, Beachgirl etc.

 

material primit pe mail

 

trucuri de bucatarie

Iulie 7, 2013

Iată câteva trucuri simple, dar de efect, care vă pot fi de  mare folos în bucătărie.

1. Dacă se întâmplă să puneți prea multă sare în  oala cu supă, nu  trebuie decât să adăugaţi în oală un cartof decojit.  Cartoful va absorbi excesul de sare.

2. Pentru îndepărtarea mirosurilor de pe mâni după tăierea cepei sau usturoiului, frecaţi-le cu o linguriţă din oţel inoxidabil. Oţelul ar trebui să absorbi mirosul.

3. Boabele proaspete de cafea, de asemenea, pot absorbi mirosurile neplacute de pe mâini.

4. Când ouăle fierb, adăugaţi în apă un vârf de cuţit de sare pentru a nu se sparge coaja.

5. Nu puneţi niciodată citrice sau roşii în frigider. Temperaturile scăzute le deteriorează gustul.

6. Pentru a curăţa instrumentele de gătit din metal, nu folosiți detergenți niciodată. Doar curățați-le cu sare și cu un prosop curat, uscat de hârtie.

7. Pentru a curăţa un ceainic electric, cu depuneri de calcar pe elementul de încălzire, fierbeți un amestec din jumătate de oţet şi jumătate apă.

8. Când păstrați cutii goale închise ermetic, puneți înăuntru un vârf de cuțit de sare pentru a nu prinde miros greu.

9. Dacă pregătiți un sos şi-l ardeți din greșeală, tunați-l într-un alt vas şi continuați fierberea. Adăugați apoi un vârf de linguriță de zahăr, suficient cât să nu îndulcească sosul. Zahărul îndepărtează gustul de arsură.

10. Aţi ars orezul dintr-un vas? Luaţi o felie de pâine albă şi puneţi-o pe partea cu orezul ars timp de 5-10 minute pentru a îndepărta gustul de arsură.

11. Înainte de a tăia ardeiul iute, turnaţi puţin ulei pe mâini, iar astfel pielea nu vă va ustura.

12. Dacă  nu sunteţi sigur că ouăle sunt proaspete, puneţi-le într-un vas cu apă. Ouăle care se vor lăsa pe fundul vasului, sunt proaspete. Dacă vreun ou se ridică, fie şi un pic, atunci acesta nu este foarte proaspăt şi trebuie gătit curând. Dar dacă pluteşte, deja oul este vechi şi mai bine îl aruncaţi decât să îl consumaţi.

13. Pentru a alunga furnicile din bucătarie, descoperiţi-le locația și acoperiți-le ieșirea cu vaselină. Furnicile nu trec prin soluția gelatinoasă. Dacă vin pe sub ușă, trageți o linie pe podea cu creta. Micile insecte nu vor trece de linia de demarcație.

14. Înainte de a pregăti floricelele de porumb pe aragaz, puneți-le întâi timp de 10 minute în apă. Scurgeți-le de apă și pregătiți-le apoi ca de obicei. Umiditatea ajută floricele să se ”spargă” mai repede şi să fie mai pufoase.

15. Nu depozitaţi bananele în buchet, așa cum sunt ele de  obicei, sau într-un bol de fructe, alături de alte fructe. Fiecare banană trebuie pusă într-o locație diferită, deoarece bananele emană un gaz care determină coacerea rapidă a fructelor de lângă ele. Separându-le, vor sta proaspete mai mult timp.

16. Pentru a nu  înmuguri cartofii, puneţi în pungă, alături de ei, şi un măr.

17. Dacă vă mai rămâne vin în sticlă, congelați-l în cuburi, în tăviță, și îl puteți adăuga ușor în supe sau sosuri. Savoarea va fi deosebită.

18. Pentru a curăţa fisurile şi locurile greu accesibile din vase, umpleți-le cu apă şi adăugați două comprimate de Alka-Seltzer. Bulele vor curăța fisurile.

19. După ce fierbeți paste sau cartofi, răciți apa şi folosiți-o pentru a uda plantele de apartament. Apa conține nutrienți pe care plantele le adoră.

20. Când curăţaţi acvariul, nu aruncați apa, ci folosiți-o tot pentru a  uda plantele din casă. Azotul și fosforul transformă apa din acvariu într-un fertilizator ideal.

21. Atunci când vreți să dezgheţaţi o bucată de carne de la congelator, turnați oțet peste ea. Nu doar că va frăgezi carnea, ci și va grăbi dezghețarea.

22. Substanţa din ceapă care provoacă lăcrimarea ochilor este situată în rădăcina ceapei. Tăiaţi această parte într-o formă conică și îndepărtați rădăcina.

23. Dacă apreciaţi gustul usturoiului, dar stomacul protestează ori de câte ori îl folosiţi, încercaţi trucul următor: ungeţi vasul în care urmeză să serviţi mâncare cu un căţel de usturoi, astfel veţi avea

parte de aromă fără a beneficia şi de arsuri la stomac.

24. Cafeaua se păstrează cel mai bine la frigider fie că este boabe, fie că este măcinată..

25. Bicarbonatul de sodiu nu este un deodorant atât de eficient pentru frigider pe cât  credeți. Cărbunele activ este mult mai potrivit pentru absorbția mirosurilor din frigider şi congelator.

26. Totuși, bicarbonatul de sodiu este un agent de curăţare extrem de eficient. Folosiţi-l împreună cu oţetul pentru a dezinfecta canalizarea şi a curăța chiuvetele.

27. Dacă vă crestaţi la deget în timp ce tăiaţi legumele, aşteptați până se oprește sângerarea, iar apoi aplicați un strat subțire de ojă. Oja acționează precum un bandaj.

28. Ca zahărul brun să nu se întărească, puneți în pachet o felie de măr, o bucată de pâine sau un ciob de teracotă.

29. Aveți o aşchie invizibilă și enervantă în piele de la instrumentele de lemn din bucătărie? Atunci puneți o bucată de bandă adezivă pe zona respectivă, iar apoi trageţi-o pentru a elimina ”inamicul”.

30. Dacă vă ardeți, puneţi muştar pe zona afectată. Lăsaţi-l un timp şi va ameliora  durerea, dar va preveni şi formarea băşicilor.

31. Dacă mai aveţi crătiţi de aluminiu prin bucătărie şi au devenit mate, fierbeţi câteva coji de măr în ele. În afară de faptul că se vor lumina, vor parfuma şi bucătăria.

32. Pentru a păstra prăjiturelele proaspete, bunicuţele recomandă să puneţi hârtie creponată pe fundul borcanelor.

33. Dacă sarea se umezeşte, puneţi câteva boabe de orez în solniţă pentru a absorbi excesul de umezeală.

34. Pentru a curăţa petele de fructe de pe degete, masaţi-le cu un cartof proaspăt, decojit. Oţetul alb, de asemenea, poate face acest truc.

35. Păstraţi salata iceberg proaspătă dacă o ambalaţi într-un prosop curat, de hârtie şi apoi o puneţi în frigider într-o pungă sigilată.

36. Dacă pâinea nu mai e proaspătă, puneţi o ţelină proaspătă, curăţată, în pungă şi închidei-o la gură. Aceasta îi redă  pâinii gustul proaspăt şi textura moale.

37. Păstraţi întotdeauna o plantă de aloe vera în bucătărie. E nepreţuită atunci când vă tăiaţi sau vă ardeţi la mână. Dacă rupeţi doar o frunză, ”gelul” din interior va repara ”prejudiciul”.

38. Atunci când pregătiţi supe sau sosuri care au ieşit prea grase, adăugaţi un cub de gheaţă. Gheaţa va atrage grăsimea pe care o puteţi apoi lua cu o lingură.

39. Pentru a refolosi uleiul de gătit fără să se simtă tot ce a fost gătit anterior în acesta, adăugaţi în ulei un sfert dintr-o bucată de ghimbir. Ghimbirul va elimina orice aromă sau miros rămas.

40. Dacă laptele este în pericol să se strice până când l-aţi putea termina, atunci adăugaţi un vârf de cuţit de sare atunci când deschideţi prima dată cutia. Laptele va se va menţine proaspăt mai mult timp.

41. Apa care a fost fiartă şi care este lăsată  să se răcească, va îngheţa mai repede decât apa de la robinet. Este bine de ştiut acest lucru când aveţi o petrecere şi aveţi nevoie urgentă de gheaţă.

42. Scoateţi petele de ceai sau de cafea din ceştile de porţelan cu o pastă formată din  bicarbonat de sodiu, suc de lămâie şi cremă de tartru. Frecaţi petele cu acest amestec şi vor dispărea imediat.

43. Dacă două pahare de de sticlă s-au lipit după o depozitare îndelungată, nu este imposibil să le dezlipiţi. Puneţi paharul din exterior în apă caldă, iar în cel interior puneţi un cub de gheaţă. Efectul? Sticla rece se contractă, iar cea caldă se dilată, procese care vor face ca  paharele să fie separate cu

uşurinţă.

44. Pentru scoaterea aşchiilor de sub unghii, ţineţi degetul afectat într-un bol de lapte în care aţi pus şi o bucată de pâine.

45. Pentru a ajuta sertarele vechi din lemn să se  deschidă şi să se închidă uşor, frecaţi şinele cu o lumânare.

46. Un tampon de vată îmbibat în oţet alb şi aplicat pe o vânătaie proaspătă, va reduce „întunecimea” vânătăii şi o va face să dispară mai repede.

47. Pentru a păstra salamul proaspăt pentru mai mult timp ungeţi partea tăiată cu puţin unt.

48. Orezul rămâne  întreg şi alb  dacă se adaugă în apa de fiert o felie de lămâie.

49. Cremele de ciocolată vor fi mai fine şi mai aromate dacă veţi topi ciocolata într-o jumătate de ceaşcă de cafea şi nu în apă caldă aşa cum se procedează de obicei.

50. Supa nu va da în foc dacă veţi unge pe interior  marginea vasului cu puţin  unt.

ca sarea in toate

Iulie 7, 2013

Sarea

Este unul dintre acele produse – miracol care se gasesc de sute de ani in orice gospodarie, sunt ieftine, la indemana si pot fi folosite la foarte multe lucruri. Sigur, de cand s-au inventat tot felul de substante care mai de care mai parfumate, specializate, protectoare pentru maini, piele, etc, am cam uitat de beneficiile multiple ale stravechii noastre cloruri de sodiu. Acum, cand criza ne-a fortat sa ne amintim si sa invatam din nou sa savuram bucuriile simple si gratuite ale vietii, e momentul perfect sa revenim si la metodele vechi, ieftine si mai ecologice de intretinere personala sau a gospodariei. Specialistii de la Saltinstitute.org spun ca exista peste 14.000 de moduri de folosire a sarii in afara gatitului. Iata cateva dintre ele:

-toarna periodic in scurgerea chiuvetei de la bucatarie apa fierbinte cu sare; va impiedica acumularea grasimilor pe tevi si va anihila mirosurile neplacute;

-maturile vor tine mai mult daca inainte de a le folosi prima data le vei muia in apa fierbinte cu sare;

– daca ai varsat vin pe fata de masa sau pe covor, tamponeaza bine pata cu prosoape de hartie, ca sa absorbi cat mai mult lichid, apoi presara din belsug sare pe pata; restul de lichid va fi absorbit de sare, iar cateva ore mai tarziu nu trebuie decat sa razuiesti si sa aspiri sarea de pe covor sau sa clatesti fata de masa cu apa rece;

– ca sa indepartezi petele de mucegai sau rugina, umezeste-le cu un amestec de sare si zeama de lamaie, lasa-le la soare cateva ore, dupa care clateste rufa si las-o la uscat

– daca n-ai fier de calcat cu talpa cu teflon si ai pus de cateva ori fierul prea fierbinte pe rufe, poti scoate reziduurile arse de pe talpa presarand sare pe o coala de hartie si trecand cu fierul incins peste ea;

– ca sa albesti din nou asternuturile sau fetele de masa ingalbenite din bumbac sau in, fierbe-le o ora intr-o solutie de sare si bicarbonat;

– perdelele vor fi mai albe daca, dupa ce le speli, le lasi cateva ore in apa rece cu multa sare; in plus, sarea le va da si o stralucire discreta;

– ca sa scoti petele de transpiratie, tamponeaza-le pana se estompeaza cu un prosop muiat intr-o solutie din patru linguri zdravene de sare si un litru de apa fierbinte;

– daca te doare in gat fa gargara cu o jumatate de lingurita de sare amestecata intr-un pahar cu apa calda;

-daca te inteapa o albina, umezeste imediat locul si acopera-l cu sare ca sa reduci senzatia de durere;

-amesteca o parte sare foarte fina cu doua parti bicarbonat si periaza-ti dintii cu aceasta combinatie – albeste dintii, reduce depunerile de tartru si e foarte sanatos si pentru gingii;

-pune-ti picioarele obosite intr-un lighean cu apa calda in care ai pus o mana de sare; clateste-te cu apa mai rece;

– o masca abraziva si hranitoare: amesteca in parti egale sare si ulei de masline si maseaza usor amestecul pe fata si gat (ferind zona din jurul ochilor), lasa-l cinci minute sa actioneze, dupa care indeparteaza-l cu discuri de demachiat si spala-te cu apa calduta;

-dupa baie, cat inca esti uda, maseaza-ti viguros tot corpul cu sare,apoi clateste-te cu apa calduta – indeparteaza celulele moarte lasandu-ti pielea matasoasa si imbunatateste circulatia;

-adauga un praf de sare in vaza cu flori ca sa le tina proaspete mai mult timp;

-depunerile de calcar si alte minerale din interiorul acvariului dispar daca le freci cu sare; clateste bine vasul inainte sa pui apa pentru pesti;

-daca faci gratar si grasimea picura pe carbuni, facandu-i sa arda prea tare, arunca niste de sare peste ei: flacarile se vor mai potoli,iar carbunii nu vor mai scoate asa mult fum;

-freaca-ti iarna parbrizul cu un saculet de panza umezit in care ai pus sare fina – parbrizul nu va mai ingheta si nici nu se va mai acumula atat de multa zapada pe el.